Panteliile. Două săptămâni de sărbătoare la români. Tradiții în luna lui „Cuptor”

În luna lui „Cuptor” (luna iulie) calendarul popular cuprinde mai multe sărbători și obiceiuri dedicate secerișului și forțelor naturii care pot deveni potrivnice: furtuni, grindină, incendii, secetă etc.

Pentru a le întâmpina și a le micșora efectele, omul a apelat la reprezentări mitice celebre în cursul acestei luni: Circovii de vară, Marina, Sântilie, Ilie-Pălie, Foca, Panteliile, Sfânta Ana, Pantelimon, Pintilie Călătorul. În anii secetoși se adaugă Paparuda și Caloianul.

Luna iulie este prin tradiție consacrată secerișului, de aceea grija primordială a sătenilor este aceea de a aduna în pace recoltele de pe ogoare

Așa explică specialiștii în calendarul popular existența a numeroase zile în care este evitat lucrul tocmai din dorința de a nu trezi mânia divinităților răspunzătoare de producere a grindinei sau a incendierii grânelor.

O asemenea sărbătoare este Ana Foca care este ținută în Transilvania chiar în prima zi a lui cuptor

Pe 8 iulie se sărbătorește Precupul pentru bunătatea sa cea mare căci pricopsește grânele adică face să dea în copt grâul, secara, orzul și ovăzul.

Pentru a preîntâmpina fenomenele meteorologice provocate de Sântilie, agricultorii și păstorii țineau multe zile din luna lui Cuptor.

Dacă la începutul lunii sunt ținute sărbătorile Ana Foca și Precupul, țăranii mai știu de frică și de alte zile dedicate altor sfinți mărunți

Astfel, în Calendarul popular şi în Panteonul românesc, Panteliile (Compromis popular între numele sfinților Pantelimon și Ilie) sunt surorile lui Sântilie, năprasnice reprezentări meteorologice care pârjolesc şi ard fără milă recoltele în luna lui Cuptor.

Se credea că forţa lor distrugătoare putea fi diminuată prin diferite interdicţii de muncă instituite cu 7 zile înainte şi cu 7 zile după Sântilie: pe 13 şi 27 iulie.

O altă zi nelucrătoare aducătoare de foc este Chiric Șchiopul, celebrată în data de 15 iulie

Ciurca este o năprasnică reprezentare mitică care dădea drept femeilor să își pedepsească bărbații de ziua ei, pe 15 iulie, evitându-se loviturile de orice fel, certurile și neînțelegere din familie, pentru a nu avea parte de ele în cursul anului. (vezi articolul AICI)

Cicorvii de vară este o sărbătoare de trei zile la mijlocul lui cuptor dedicată forțelor diavolești aducătoare de boli neuropsihice în casa oamenilor, de grindină în holde, incendii în gospodărie, lupi și alte fiare sălbatice în turmele de vite.

În aceste zile se instituiau severe interdicții de muncă, singura activitate admisă fiind culegerea tulpinilor de pelin și peliniță pentru confecționarea măturilor.

Marina, era serbată cu strictețe, deoarece pedepsele încălcării zilei Sfintei Mărina, prăznuită în 17 iulie, erau numeroase. (vezi articolul AICI)

O altă sărbătoare este pe 21 iulie cea a lui Ilie Pălie, care se ținea ca apărare de boli la oameni și animale, de trăsnete, secetă și foc.

Tot în calendarul popular, pe 22 iulie este sărbătorită Sfânta Mironosiță și întocmai ca Apostolii – Maria Magdalena – care după cum se spune apără copiii de boli, astfel că în această zi femeile mai ales nu lucrează în casă și făceau pomeni pentru răposați.

Pe 23 iulie era Opârlia și Sfântul Foca, patronul arșiței incendiare. În această zi nu se lucra până la prânz și se ținea ca apărare de foc, sărbătoare aceasta fiind ținută în special de cei care lucrau cu petrolul. Tot în această zi nu se cocea, nu se torcea, nu se dă de foc din casă și era interdicție la scăldat.

Pe 24 iulie este adormirea Sfintei Ana, sărbătoare care era ținută așa cum amintește tradiția populară ca apărare de moarte. În această zi nu se țesea și nici nu se dormea pe parcursul zilei.

De asemenea tot în calendarul popular 25 iulie sau 27 iulie, în funcție de zonă, se sărbătoarea Pantelimonul sau „Sfântul Ilie cel Mic”

Despre Pantelimon se spune că este tămăduitor precum și protector al călătorilor. În această perioadă seceratul se sfârșește, încep să apară primele semne ale sfârșitului verii.

Sărbătoare era ținută pentru a proteja fructele de viermi, pentru coacerea pepenilor,ca apărare de boli, pagube, rătăcire.

Spre bucuria copiilor, în special, se fierb porumb și dovlecei, acum toți copiii având dezlegare la mere.