15 iulie: Ziua în care femeia trebuie să-și pedepsească bărbatul. Tradiții de Chiric Şchiopul și Ciurca

În luna lui „Cuptor” (luna iulie) calendarul popular cuprinde mai multe sărbători și obiceiuri dedicate secerișului și forțelor naturii care pot deveni potrivnice: furtuni, grindină, incendii, secetă etc. (vezi articolul AICI)

Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii Mucenici Iulita și Chiric, în popor, cel din urmă purtând denumirea de „Chiric Şchiopul”.

În Mineiul pe luna iulie se povesteşte că Chiric, născut în vremea împăratului Diocletian, a fost bătut de prigonitorii credinţei în Iisus la vârsta de trei ani.

În Calendarul popular, Chiric ar fi rămas şchiop din cauza bătăii şi, aşa cum se cunoaşte, divinităţile cu handicap (Filipul cel Şchiop, Sântoaderul cel Şchiop, Şchioapa sau Ursitoarea cea mică ce taie firul vieţii în timpul ursirii copilului la naştere, Chirie Şchiopul ş.a.) sunt foarte puternice şi, ca urmare, temute şi respectate prin diferite interdicţii de muncă.

În calendarul popular, denumirea sărbătorii de astăzi, 15 iulie, este Ciurca și provine din compunerea numelor Sfinților Mucenici Chiric și Iulita.

Ciurca este o divinitate feminină, care le oferă femeilor puteri nebănuite și dreptul să-şi pedepsească bărbaţii în ziua ei de celebrare.

Pusă în legătură cu bătaia (de unde și expresia „a ciurui” pe cineva în bătaie), Ciurica este de fapt patroana unei înfrăţiri feminine extrem de puternice, care conferea femeilor forţa necesară pentru a lupta cu armele bărbaţilor într-o societate masculină, ce a înlocuit vechea societate matriarhală.

Sărbătoarea Ciurica se ţine numai de către femei, pentru a le ajuta contra bărbaţilor.

În această zi femeile ciuruie boabe de porumb prin curte şi ar trebui să-i ia de păr şi să-i bată pe bărbaţi, pentru a le merge bine tot anul şi să fie apărate de scrânteli şi vătămături de picioare.

Se ţine totodată şi pentru sporul casei, nu lucrează absolut nimic să nu le ciricăie gura când vorbesc, nu se taie unghiile şi nu se piaptănă, nu scoate gunoiul din casă, nu se spală rufe, nu împrumută foc, căci e o zi cu primejdie rea de boală, de pagubă, protejază păsările contra bolilor şi vitele contra lupilor.

Credinţa populară spune că femeile ce vor lucra de Ciurica, tot anul vor fi ,,ciufulite” de bărbaţi.

Femeile se păzesc să fie bătute sau chiar să le pună mâna-n cap, altfel tot anul vor fi bătute sau ciuruite iar dacă se ceartă femeia cu bărbatul, se vor certa tot anul.

Oamenii se feresc să se certe, ca să nu le meargă aşa tot anul. Ciurica e rea de ciumă, de bube şi de vărsatul de vânt.