În ultimile zile, în spațiul public au apărut mai multe informații despre o iminentă campanie de punere la pământ a unui număr important de arbori ce se află pe traseul turistic de pe dealul Cozla spre „3 căldări”. Potrivit Direcției Silvice Neamț, tăierile de arbori se fac în cadrul unei lucrări prin care se extrage 12% din volumul total al parcelei, urmărindu-se asigurarea regenerării pădurii. Totodată, Direcția Silvică sugerează că prin aceste lucrări, pădurea este ajutată să devină viabilă pentru industria mobilei.
Inițial, despre acest subiect, un biolog a atras atenția, atașând mai multe fotografii de pe acel traseu.
”PĂDUREA DE PE MUNTELE COZLA DIN PIATRA NEAMȚ URMEAZĂ SĂ PIARDĂ SUTE DE ARBORI REMARCABILI.
Chiar pe traseul turistic cel mai important din Piatra Neamț, spre Trei Căldări, sute de fagi seculari au fost marcați pentru a-și găsi sfârșitul sub lama drujbelor.
Ar fi o mare pierdere pentru Piatra Neamț, dispariția acestor arbori bătrâni ce au funcții ecologice multiple. Pădurea de pe Cozla este foarte importantă pentru reziliența orașului Piatra Neamț și comunei Gârcina, iar menținera acestora va crește valoare recreativă a locului.
Comunitatea nemțeană își dorește o arie naturală urbană pe Muntele Cozla, având în vedere rolul recreativ major al acesteia și diversitatea mare de specii din această zonă.
Ieri l-am dus pe Mihnea să-i vadă pe acești arbori falnici, sper că nu va fi ultima dată.
Am privit cu grijă o ciocănitoare ce-și hrănea puii zgomotoși chiar în unul din acești arbori marcați, sper să apuce să crească înainte să le fie distrus cuibul.
Însă doar declarativ factorii decidenți sunt intereasați de binele comunității și de viitorul generațiilor ce vor urma: au proiect de transformare a pădurii Cozla în pădure parc, avem legislație ce protejează arborii remarcabili, avem legislație ce protejază speciile și habitatele de interes la nivelul comunității Europene (Directiva Habitate), există studii ce ne arată importanța conservativă a pădurii de pe Cozla, sunt strategii de dezvoltare durabilă ale orașului, se cochetează cu Pactul Verde European, dar ei aleg ce este mai rău: să exploateze pădurea de pe Muntele Cozla.” – a fost postarea lui George Bouros.
Pentru un punct de vedere competent, redacția stiri-neamț.ro a solicitat o poziție oficială celor de la Direcția Silvică Neamț, care au trimis următorul comunicat:
”Pe Muntele Cozla există pădure proprietate publică a Municipiului Piatra Neamț și pădure proprietate publică a statului, ambele administrate de către Ocolul Silvic Vaduri.
Locul în care dumneavoastră ați văzut arborii marcați este situat în fondul forestier proprietate publică a statului, ca atare nu are nici o legătură cu Primăria Piatra Neamț.
Ocolul Silvic Vaduri administrează fondul forestier pe baza amenajamentelor silvice care se revizuiesc o dată la 10 ani. Actualul amenajament silvic are valabilitate în intervalul 01.01.2022 – 31.12.2031 și a fost întocmit de către Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București – Stațiunea Roman (actualmente I.N.C.D.S. București – secția Roman).
Este aprobat prin ordin de ministru (ordinul nr. 240 din 26.01.2023) și are avizul de mediu nr. 1 / 29.06.2022 emis de Agenția de Protecția Mediului Neamț.
Practic, lucrările care se efectuează în pădure nu se fac după bunul plac al ocolului, ci sunt foarte clar stabilite prin acest amenajament silvic, pentru fiecare unitate amenajistică (parcelă de pădure) în parte.
Arborii marcați pe care dumneavoastră i–ați văzut în teren fac parte din parcela 56, pentru care amenajamentul silvic prevede ca și lucrări de executat în acest deceniu – tăieri de transformare spre grădinărit (așa se numește lucrarea în termeni tehnici), lucrare prin care se extrage 12 % din volumul total al parcelei. Este o lucrare prin care se urmărește asigurarea regenerării pădurii respective și creșterea capacității de protecție și producție a acesteia.
Pe parcursul vieții lor arborii ajung la un moment dat la vârsta exploatabilității, vârstă care corespunde cu momentul în care arborele respectiv atinge un maxim de acumulare cantitativă și calitativă de masă lemnoasă, un maxim în ceea ce privește exercitarea funcțiilor de protecție și capacitatea acestuia de a produce sămânță viabilă din care va ieși pădurea tânără, care va înlocui generația veche.
Pentru speciile de arbori din zona noastră această vârstă este de 120 ani. După acest moment arborele intră în declin, nu mai acumulează la fel de mult nici cantitativ, nici calitativ, nu mai produce la fel de multă sămânță viabilă, capabilă să germineze, să formeze viitoarea pădure, care la un moment dat va prelua toate funcțiile de protecție și de producție ale vechii păduri.
Devine mai vulnerabil la boli și dăunători, se instalează cu ușurință putregaiul. Vârsta exploatabilității reprezintă momentul în care există un echilibru perfect între criteriul economic și cel ecologic.
Acum, ne putem punem următoarea întrebare: ce este bine, să avem păduri viabile, sănătoase, în care să producem preponderent lemn de calitate superioară pentru industria mobilei, tâmplărie sau să avem păduri îmbătrânite, atacate de boli și dăunători, în care să producem preponderent lemn de foc, infestat, atacat de boli și dăunători, cu putregai?
Cadrul tehnic care a efectuat marcarea nu a făcut altceva decât să aleagă exemplarele ajunse la vârsta exploatabilității, cele care prezentau defecte evidente, început de putregai sau uscare. Faptul că s-a scos 12% din volumul total al parcelei nu reprezintă nici o amenințare majoră pentru Muntele Cozla.
În ceea ce privește exemplarele seculare cu valoare istorică și ecologică deosebită, potrivit legislației în vigoare, în zonă nu sunt identificate și declarate astfel de exemplare.
Direcția Silvică Neamț a răspuns pozitiv la inițiativa reprezentanților municipiului Piatra Neamț de a transforma zona respectivă într-o arie naturală urbană protejată, cu scop recreativ.
Au fost organizate mai multe întruniri în acest sens, cu deplasări în teren în vederea identificării tuturor zonelor cu potențial turistic de pe Muntele Cozla.
Însă, până la apariția unui act normativ în acest sens, trebuie să ne raportăm la legislația actuală în vigoare, respectiv să aplicăm planurile de cultură și recoltare prevăzute de amenajamentele silvice.
Când statul român va hotărî că acolo trebuie constituită o arie naturală protejată și va reglementa legislativ această problemă, atunci vom proceda ca atare. Însă, până atunci, ne supunem legislației în vigoare.
Aceasta nu înseamnă că nu suntem preocupați de binele comunității și de viitorul generațiilor următoare. Nu noi am decis să exploatăm pădurea de pe Muntele Cozla, nu noi decidem ce lucrări se efectuează în fondul forestier, lucrările sunt propuse de inginerii proiectanți care întocmesc amenajamentul silvic, amenajament pe care noi îl punem în aplicare în perioada sa de valabilitate.
În speranța că am reușit să explicăm celor interesați importanța asigurării continuității pădurii si să lămurim scopul efectuării lucrărilor pentru asigurarea regenerării acesteia, vă asigurăm de disponibilitatea noastră referitor la întrebări și lămuriri suplimentare legate de acest subiect” – a fost răspunsul directorului Valentin Tămăslăcaru.