Rusia cere ca NATO să se retragă din România

Ministerul rus de Externe a publicat vineri pe site-ul său răspunsuri ale şefului diplomaţiei ruse la întrebările jurnaliştilor, reiterând poziţia Rusiei privind garanţiile de securitate cerute NATO şi precizând că acestea prevăd retragerea forţelor NATO din România şi Bulgaria.

Aceste declaraţii ale diplomaţiei ruse vin cu puţin timp înainte de începutul unei noi runde de negocieri la Geneva între SUA şi Moscova.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ ANUNȚUL DE MAI JOS

Moscova a cerut garanţii obligatorii din punct de vedere juridic din partea NATO potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă spre Est şi va reveni la graniţele sale din 1997.

Întrebat ce ar însemna însemna asta pentru România şi Bulgaria, MAE rus a precizat că Moscova doreşte ca trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.

Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu lasă loc interpretării. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia din 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România„, a transmis MAE rus.

Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie ne aşezăm prezenţa militară în ţările membre. Nu este problema Federaţiei Ruse. (…) Este anacronic şi o întoarcere în istorie ideea că poţi să ameninţi un stat independent şi suveran”, a declarat Mircea Geoană, secretarul adjunct al NATO, într-o intervenţie la Digi24.

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, pe ordinea de zi a şedinţei fiind incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO.

Comunicat MAE:

Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.

Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.

PUBLICITATE