Patriarhia Română: noi sărbători legale în care nu se lucrează

Patriarhia Română a luat act de publicarea în Monitorul oficial partea I nr. 186, din 6 martie 2023, a Legii nr. 52 din 3 martie 2023 pentru completarea alin. 1 al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, prin care zilele de 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza și 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul au devenit zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Pentru creștinii ortodocși, Praznicul Botezului Domnului (6 ianuarie) se numără între cele mai importante sărbători religioase, alături de Învierea Domnului (sărbătoare cu dată schimbătoare), de Nașterea Domnului (25 decembrie), dar și de alte praznice numite, în practica și tradiția creștină ortodoxă, împărătești, datorită însemnătății lor în cadrul istoriei mântuirii.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ ANUNȚUL DE MAI JOS

Sărbătoarea Botezului Domnului este cinstită, la aceeași dată (6 ianuarie), și de către credincioșii romano-catolici, greco-catolici și penticostali, deci în total beneficiază de această sărbătoare legală în care nu se lucrează aproape 95% din populația României.

Sărbătoarea Botezului Domnului (Epifania) sau Boboteaza, așa cum mai este numită în termeni populari, este unică și prin aceea că, în această zi, cea mai mare parte a credincioșilor ortodocși sunt prezenți la biserică pentru a primi Agheasmă Mare. În tradiția ortodoxă, Sfințirea cea Mare a apei sau Agheasma Mare este o rânduială liturgică săvârșită doar de Bobotează.

Pentru a veni în sprijinul manifestării libertății religioase a populației, legiuitorul român a declarat unele sărbători religioase ca zile libere legale.

Astfel, prin Legea nr. 176/2016 pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Crăciun (25-26 decembrie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României (30 noiembrie) au fost declarate zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Prin această reglementare, legislatorul român a înțeles să asigure la modul concret libertatea de religie garantată de Declarația Universală a Drepturilor Omului (art. 18), de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene (art. 10), de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 9), de Constituția României (art. 29) și de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Prin urmare, dată fiind însemnătatea religioasă a Sărbătorii Botezului Domnului, dar și implicațiile de ordin practic pe care le presupune această sărbătoare religioasă, Patriarhia Română a solicitat Președinților celor două Camere ale Parlamentului declararea zilei de 6 ianuarie ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. Introducerea acestei zile ca sărbătoare legală în care nu se lucrează este un demers în urma căruia cei care doresc să participe la ceremoniile religioase din această zi ar avea toate condițiile să se manifeste astfel.

Menționăm că în mai multe state europene, majoritar ortodoxe sau catolice, precum Austria, Cipru, Croația, Finlanda, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, Slovacia, Spania ori Suedia, ziua de 6 ianuarie a fost inclusă între sărbătorile legale nelucrătoare, tocmai pentru importanța ei religioasă.

Strâns legată de sărbătoarea Botezului Domnului este cinstirea celui care a săvârșit Botezul Domnului, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, în ziua de 7 ianuarie, în fiecare an. Potrivit statisticilor Ministerului Afacerilor Interne, aproximativ 2.002.000 români își serbează onomastica în ziua de 7 ianuarie, fiind cel mai des întâlnit nume în România.

Pe de altă parte, pentru creștinii ortodocși care utilizează calendarul neîndreptat (zis de stil vechi), ziua de 7 ianuarie este importantă pentru că, la această dată, este prăznuită Nașterea Domnului. Din acest motiv, țări majoritar ortodoxe din Europa, precum Belarus, Georgia, Moldova, Rusia, Serbia, Ucraina, au reglementat data de 7 ianuarie ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Potrivit datelor oferite de către Biroul Național de Statistică, în anul 2021, în România, erau înregistrați 642.149 de cetățeni moldoveni rezidenți în România. Acestora li se adaugă și alți cetățeni moldoveni care vizitează țara noastră cu prilejul marilor sărbători religioase, ca de exemplu Praznicul Nașterii Domnului.

Întrucât calendarul pe care îl țin cetățenii moldoveni este cel de stil vechi, Nașterea Domnului este prăznuită de către aceștia în fiecare an, în ziua de 7 ianuarie. La această dată este sărbătorită Nașterea Domnului și de către credincioșii aparținând Vicariatului Ortodox Ucrainean, unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, precum și de către credincioșii Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara și cei ai Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România, culte religioase recunoscute oficial în România, potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 republicată.

În acest context, dată fiind importanța religioasă a zilei de 7 ianuarie, Patriarhia Română a solicitat și declararea acesteia ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Mulțumim inițiatorilor legii, parlamentarilor celor două Camere ale Parlamentului României, care au votat legea, Președintelui României care a promulgat-o întrucât au considerat ca întemeiate și utile familiei și societății românești argumentele Patriarhiei Române pentru adoptarea Legii nr. 52/2023.

PUBLICITATE