În cadrul unui ceremonial militar, organizat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Neamț, la statuia lui Ștefan cel Mare din Parcul Tineretului a fost prezentata replica sabiei marelui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Jandarmeria Neamț a organizat, astăzi, începând cu ora 12:00, ceremonialul militar și religios organizat în contextul împlinirii a 101 ani de la înfăptuirea Marii Uniri, în Parcul Tineretului din Piatra-Neamț.
În cadrul evenimentului a fost prezentată Sabia (replica) Marelui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, aflată în custodia Ordinului Militar „Sfânta Maria” – Creștin Ortodox din Brașov.
Ceremonialul s-a încheiat cu parada Gărzii de Onoare a jandarmilor nemțeni în Piața Ștefan cel Mare.
Sabia Marelui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, însoțită de o delegație formată din reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean „Nicolae Titulescu” Brașov, a fost depusă la Muzeul de Artă din Piatra Neamț, unde va putea fi admirată până joi, 12 decembrie.
Evenimentul a fost organizat de către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ”General de brigadă Constantin Stavăr” Neamț cu sprijinul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean ”Nicolae Titulescu” Brașov, Ordinului Militar „Sfânta Maria” – Creștin Ortodox din Brașov, în colaborare cu Primăria Municipiului Piatra Neamț și Complexul Muzeal Județean Neamț.
Această replică a sabiei lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost adusă în România în urma demersurilor efectuate de către câțiva patrioți români din cadrul Jandarmeriei Române, Ordinului Militar Creștin Ortodox Sfânta Maria și Casei de Comerț Balcanice care își are sediul la Brașov.
Mulți români care au mers în Turcia au văzut această sabie la Muzeul Topkapî și au simțit toate acțiunile înaintașilor noștri văzând acest obiect al unității noastre și al războiului care s-a dus pentru păstrarea identității naționale.
Unul dintre cele mai prețioase obiecte rămase de la domnul Moldovei este sabia sa. Sabia a fost primită de Ștefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaștere a rolului decisiv al Moldovei în apărarea creștinătății.
Sabia a fost realizată din oțel de Toledo, cel mai bun material existent în Evul Mediu pentru fabricarea armamentului.
Mânerul în forma de cruce al sabiei este împodobit cu stema Moldovei.
În cursul secolului al XVI-lea, sabia a ajuns la Istanbul, unde este păstrată și astăzi la muzeul Topkapî.
Există două variante distincte referitoare la modul în care sabia a părăsit Moldova.
- Conform uneia dintre ele, sabia a fost dăruita de Ștefan cel Mare sultanului, cu puțin timp înainte de a muri. În acest fel, Ștefan a dorit să recunoască meritele unui adversar redutabil.
- Cea de-a doua legendă plasează momentul pierderii sabiei la sfârșitul primei domnii a lui Petru Rareș. Fiu al lui Ștefan cel Mare, Petru a încercat să redeschidă lupta cu Imperiul Otoman în 1538. Campania de represalii a sultanului Soliman Magnificul avea să ducă la pierderea domniei și la refugierea lui Rareș în Transilvania. Trupele otomane au impus ca domn al Moldovei pe Ștefan al V-lea, cunoscut ca „Lăcustă-Vodă“. Turcii au jefuit tezaurul Moldovei înainte de a se retrage, luând cu ei și sabia lui Ștefan cel Mare.
Sabia care se află expusă la Topkapî are lungimea totală de 125 cm – lama de 102 cm, cu un mâner îmbrăcat în fir din argint împletit și cântărește aproximativ 2,5 kg.
Mânerul sabiei se termină cu un buton aplatizat sub formă de disc, placat probabil cu aramă.
Pe fața superioară a discului apare inscripția: “Eu domnul Ștefan, voievod!” împreună cu semnul crucii.