Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei (ZMH) este un eveniment anual (sărbătorită pe 28 iulie), cu atenția mondială îndreptată asupra grupurilor de pacienţi şi persoanelor care trăiesc cu hepatită virală. Este o oportunitate globală de a sensibiliza şi de a induce o schimbare reală în prevenirea bolilor şi a accesului la testare şi tratament.
În 2016, 194 de guverne au adoptat Strategia globală a OMS privind hepatita virală, care include obiectivul de a elimina hepatita B și C până în 2030, dar numai câteva țări sunt pe cale de a îndeplini aceste obiective.
Din cele 325 de milioane de oameni care trăiesc cu hepatită virală la nivel global, mai mult de 290 de milioane (9 din 10!) trăiesc cu hepatita B sau C, fără să știe. Fără o îmbunătățire masivă în diagnostic, ratele de tratament vor scădea, ratele de infectare vor crește și vom pierde posibilitatea de a elimina hepatita virală până în 2030.
Deoarece scopul de eliminare a hepatitei virale nu poate fi atins fără a preveni boala și a găsi persoanele nediagnosticate și fără conectarea acestora la îngrijire si tratament, campania de sensibilizare care continuă și în anul 2019, își propune să educe, să influențeze politicile naționale de testare și să încurajeze oamenii să se testeze și/sau să devină susținători în încercarea de a găsi cazurile nediagnosticate.
În România, în anul 2018 în sistemul național de supraveghere au intrat 241 cazuri de hepatite virale tip B și C, cu 3 mai multe față de anul precedent (119 cazuri nou depistate de hepatită virală tip B, din care 99% în stadiu acut și 1% in stadiu cronic).
Continuă trendul descendent pentru incidența raportată a hepatitei virale tip B, în paralel cu variații minore, de la un an la altul, pentru hepatita virală tip C.
În anul 2017, conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, s-au înregistrat 2.512 cazuri de hepatită virală A, incidența la nivel național fiind de 12,8%000 locuitori; cu 27,3% mai mică decât în anul 2016.
În judeţul Neamţ, în anul 2018 au fost diagnosticate 30 de cazuri noi de hepatită virală A (față de 3 cazuri în 2017, 52 cazuri în 2016 şi 260 de cazuri în 2015), 2 cazuri de hepatită virală B (faţă de 3 cazuri în 2017, 5 cazuri în 2016 şi 9 cazuri în 2015) şi 3 cazuri de hepatită virală C (faţă de 6 cazuri în 2017, 3 cazuri în 2016 şi 3 cazuri în 2015).
În primul semestru al anului 2019 au fost diagnosticate 6 cazuri de hepatită virală A şi 2 cazuri de hepatită virală C.
***
Hepatita
este o afectiune inflamatorie a ficatului datorita unei infectii virale sau a unor substante toxice. Are caracter transmisibil (contagios), uneori cu amploare de epidemie. In functie de natura evolutiei, hepatita poate fi acuta sau cronica.
Hepatita acută
este de natura bacteriana, virotica sau toxica. Forma bacteriana este produsa de salmonele, pneumococi, spirochete iar forma virala este declansata in urma unei infectii hepatice, cu virusuri filtrabile de tip A, B, C, care dau hepatita epidemica. Destul de frecvente sunt si formele toxice provocate de actiunea diferitelor substante (alcooluri tari, pesticide, nicotina, arsenic, fosfor, unele medicamente toxice etc). Boala debuteaza prin greturi, varsaturi, balonari, constipatie, pierderea poftei de mancare, oboseala, astenie fizica, indispozitie generala precum si dureri de cap, dureri articulare si musculare, tulburari digestive, icter, marirea in volum a ficatului, ingalbenirea ochilor si a pielii, decolorarea fecalelor, inchiderea la culoare a urinei (ca berea) datorita continutului ridicat de bilirubina. Evolutia hepatitei virale depinde de tipul de virus (A, B, C).
Hepatita virală A
este transmisibila, mai frecventa prin contactul direct cu bolnavul purtator de virus, prin apa contaminata, maini murdare, muste purtatoare de virus, folosirea in comun a W.C.-urilor infectate, consumul de legume si fructe nespalate sau alterate prin conservare si chiar prin sarut cu persoane bolnave. Mai este posibila transmiterea de virusuri prin injectii cu ser contaminat, instrumentar stomatologic sau obstretical, bisturie si foarfeci nesterilizate. Afecteaza, mai ales, copiii pana la varsta de 10 ani care se gasesc in crese, camine, gradinite, scoli si internate, cu frecventa mai ridicata in anotimpurile de toamna si primavara. La adulti, boala este favorizata de starea fiziologica a organismului (pubertate, sarcina, menopauza, extenuare fizica si intelectuala) si de unele afectiuni maladive ( tuberculoza, diabet, infectii digestive, avitaminoze).
Hepatita virală B
este transmisa prin manopere medicale (injectii, transfuzii de sange, tratamente stomatologice si obstretice), pe cale veneriana sau prin contact cu lichide biologice provenite de la persoane bolnave (sange, saliva, sperma, secretii vaginale).
Hepatita virală C
are cea mai mare frecventa in Romania, fiind provocata prin donatii sau transfuzii de sange cu seringi nesterilizate, inclusiv la toxicomani. Are o evolutie mai severa, cu tendinta de trecere spre cronicizare sau spre ciroza hepatica si cancer hepatic.
Hepatita cronică
se instaleaza pe o lunga perioada de timp si consta din inflamarea cronica a parenchimului hepatic (steatoza) si lezarea treptata a celulelor ficatului. Principalele cauze ale cronicizarii sunt legate de consumul excesiv si de durata a bauturilor alcoolice tari, unele medicamente de sinteza, infectii microbiene (bruceloza, tuberculoza etc), carente alimentare in proteine si vitamine sau intoxicatii accidentale. Simptomele de manifestare a hepatitei cronice sunt: astenia fizica la eforturi mici, oboseala permanenta, scaderea randamentului intelectual si a capacitatii de concentrare, scaderea in greutate, dureri de cap, insomnie, lipsa poftei de mancare, nervozitate, inflamarea ficatului, tulburari dispeptice in epigastru, meteorism abdominal (balonari), greturi (mai ales dimineata), culoarea brun-teroasa a pielii, pierderea de sange pe nas sau gingii, intoleranta fata de unele alimente (grasimi, ceapa, usturoi, fasole boabe).