În fiecare an, în a treia joi a lunii noiembrie este celebrată „Ziua naţională fără tutun” având scopul de a conştientiza publicul şi decidenţii politicilor de sănătate în privinţa poverii sociale enorme (boli/dizabilități/decese premature) atrasă de consumul de tutun și a stimula modificări comportamentale și măsuri legislative specifice.
În România se înregistrează o prevalență semnificativă a consumului de tutun, peste 5 milioane şi jumătate de fumători, dintre care mai mult de 5 milioane fumează zilnic.
Consumul produselor noi de tutun (produsele cu tutun care se încălzeşte), peste 230000 de adulţi şi al ţigărilor electronice se conturează ca o nouă ameninţare la adresa sănătăţii populaţiei, mai ales în lumina celor mai recente date privind impactul pe sănătate al acestor produse (efecte hepatolitice observate în studii experimentale pentru produsele cu tutun care se încălzeşte, respectiv pneumonia de tip chimic pentru ENDS).
Studiul GATS România 2018 a arătat că PREVALENȚA CONSUMULUI DE TUTUN ÎN ROMÂNIA ESTE DE 30,7%.
Cu toate măsurile remarcabile pe care România le-a luat pentru combaterea acestui flagel, între anii 2011 şi 2018, consumul de tutun în România a crescut cu 14,9%, mai ales prin creşterea consumului în rândul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani (cu o creştere relativă de 48,3%) şi al femeilor (cu o creştere relativă de 27%), în condiţiile în care proporţia celor care au avut o tentativă de renunţare la fumat în ultimul an a suferit o scădere relativă semnificativă, comparativ cu 2011 (de 37%), chiar dacă aproape 5 din 10 fumători (48,2%) afirmă că vor să renunţe la acest obicei în viitor.
Potrivit Societăţii Române de Pneumologie aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar din România sunt fumători, iar 42.000 de decese pe an se datorează fumatului. Fumatul omoară mai mult decât alcoolul, accidentele de circulație, drogurile, obezitatea, tentativele de sinucidere, toate la un loc.