La Piatra-Neamț, lumea interlopă a reprezentat în urmă cu 100-150 de ani un element destul de prezent în societate și care punea serioase probleme autorităților de la acea vreme.
Un amplu studiu de antropologie istorică făcut de către Prof. dr. Luminița Moscalu în cartea „Cotidian și mentalități în Piatra-Neamț (1864-1914)”, ne pune la dispoziție lucruri mai puțin cunoscute despre stilul de viață al locuitorilor și evoluția urbei din Evul Mediu și până în Modernitate.
Prin intermediul mai multor articole, ne propunem să facem cunoscut cititorilor, părți din istoria mai puțin știută a orașului Piatra-Neamț. Lucruri interesante, unele frumoase, altele mai puțin frumoase, dar în mod cert așa cum erau ele cunoscute în acele timpuri și cum au evoluat în zilele noastre.
Conform Dicționarului explicativ, ”interlop” este considerată acea persoană care are o reputație proastă. Rău famat, dubios, suspect.
În orașul de sub Pietricica, arestul a fost înființat în 1875, fiind condus de un director, secondat de un grefier și un contabil.
Între 1 octombrie 1880 – 1 octombrie 1881, numărul persoanelor încarcerate era de 508 bărbați și 36 femei. La 1 septembrie 1912, erau înregistrați 1003 bărbați și 108 femei.
Pentru cei arestați, viața era un coșmar: cei bănuiți de vinovăție erau întemnițați la un loc cu ”vinovații sau ucigașii” și de multe ori ”se încinge boala între dânșii, bolnăvindu-se și cei sănătoși”.
Pe de ală parte, ”iarna nu există lemne pentru foc, dar, chiar de ar fi, nu se poate încălzi temnița pentru că neavând ogeac spre răsuflare, din care pricină a putorii și mai ales a fumului cărbunelui ce se obicinuește, încingându-se cei închiși de boala lingorii (febra tifoidă) au murit cei mai mulți vinovați.”
Închisoarea și regimul său nu a constituit o prioritate pentru societatea secolului al XIX-lea. Izolarea prizonierilor de lumea exterioară era departe de a reprezenta o soluție, temnița fiind asociată câteodată cu sfârșitul: ”ca și în mormânt, între zidurile pușcăriri esâști trimis ca să putrezești”.
În Piatra-Neamț, criminalitatea a reprezentat o problemă importantă, aflată în atenția autorităților cât și a locuitorilor orașului, în perioada 1864-1914.
Majoritatea cazurilor, prezentate în presa timpului, se încadrau în categoria infracțiunilor minore care erau, de regulă, soluționate de către Poliția Locală.
Zonele unde era concentrată ”lumea interlopă” erau periferiile orașului. Cele mai numeroase cazuri de infracțiune ale perioadei înregistrate în Piatra-Neamț erau furturile, actele de agresare fizică, dar se întâlneau și violuri și foarte rar omucideri.
În 1881, s-au înregistrat, conform raportului medicului primar al orașului, 18 morți violente, dintre care ”patru cazuri au fost de sinucidere, opt cazuri au fost de omucidere și șase cazuri de apoplexie.”
La 29 octombrie 1895, de exemplu, șeful poliției îl informa pe prefect: ”În timpul nopții se întâmplă scandaluri, bătăi, luminile mahalalelor sunt difuze, iar medicii spitalului refuză primirea indivizilor răniți sau chiar uciși.”
La fel ca și acum, administrația de la acea vreme se confrunta cu o serie de probleme, de pildă, amânarea cauzelor din diferite motive, sau chiar clasarea acestora.
De regulă, cel aflat în dificultate era cetățeanul simplu, situație confirmată și de ziarele timpului: ”Apărători pentru cei săraci nu există, ei sunt scoși afară din lege și din preocupările oligarhiei noastre.”
Rapoartele autorităților locale confirmă monitorizarea ”femeilor publice” considerate o problemă majoră atât din punct de vedere moral cât și medical.
Acestea erau reținute, uneori, fiindu-le imputate alte culpe. De pildă, Maria Niță deși ”practica prostituția clandestin, fiind diagnosticată cu sifilis ereditar”, este amendată pentru înșelăciune.
Neti Vasserman, prostituată, este acuzată de furt de către Ghe. Adelsberg. La 14 august 1909, șeful poliției transmite primarului că ”individa Profira Haisa practică prostituția clandestin”, dar este învinuită de abuz de încredere.
Nu doar lumea interlopă și ”femeile publice” puneau probleme autorităților. Deși poate părea de necrezut, în urmă cu mai bine de 100 de ani, elevii din Piatra-Neamț aveau cam aceleași ”preocupări” pe care le întâlnim și astăzi prin licee, în rândul adolescenților.
Chiulitul și fumatul erau la ordinea zilei în rândul elevilor din Piatra-Neamț, cu 100 de ani în urmă. Despre acest subiect, citește mai multe AICI
Vezi și Legendele municipiului Piatra-Neamț: de unde se trag numele cartierelor
Vezi și Istoria ”izvoarelor tămăduitoare” de pe dealul Cozla, descoperite în urmă cu 100 de ani