Trecerea la ora de iarnă se face în noaptea dintre 28 octombrie şi 29 octombrie 2023 (sâmbătă spre duminică), schimbarea orei făcându-se astfel încât ora 4:00 devenind ora 3:00.
Trecerea la ora de iarnă înseamnă ca vom dormi mai mult cu o oră, ceasurile fiind date înapoi.
Astfel, duminică, 29 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, având 25 de ore.
În perioada orei de iarnă, diferența dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară).
Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.
Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.
Schimbarea orei a fost intens dezbătută în ultimii ani, iar Uniunea Europeană le-a cerut statelor membre să decidă dacă vor rămâne definitiv la ora de vară sau la cea de iarnă, însă până acum nu a fost luată nicio decizie în acest sens.
CFR Călători anunță că trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare
În noaptea de 28/29 octombrie 2023, când ora 4.00 devine ora 3.00, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4.00 vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.
Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinație.
Cum ne afectează ora de iarnă
Medicii spun că schimbarea orei poate afecta organismul, mai ales în cazul categoriilor aflate la extreme: copiii şi vârstnicii.
Nu este exclus să apară insomnii, oboseală, nervozitate sau dureri de cap, pentru că schimbarea orei aduce, de fapt, o modificare a rutinei.
Pe lângă modificările somnului, unele persoane pot acuza astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului.
Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid, avertizează medicii.
Mai exact:
Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilitati psihoemotionale.
E bine de știut:
1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.
2.Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.
3.Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a)cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b)neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglari afective sezoniere şi ideaţie suicidară.
ATENTIE!!! Sub aceasta simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine sa fiţi evaluaţi corespunzător de catre un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.
Rețineți. Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei recomandăm cinci lucruri esențiale:
1. Planificarea corespunzatoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.
Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socioeconomice depăşesc câştigurile unele ţări au renunţat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată. Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.