Județul Neamț scapă de topul rușinii la salarii

Conform ultimului raport al Comisiei Naţionale de Prognoză, pentru al doilea an consecutiv, județul Neamț nu se mai află în top 5 județe cu cele mai mici salarii din țară. Totuși, județul nostru rămâne cel mai prost plătit din regiunea Nord-Est.

Pentru anul 2021, Comisia Națională de Prognoză clasează județul Neamț pe locul 8 la nivel național, în topul județelor cu cele mai mici salarii (NET) lunare, iar în anul 2022 județul nostru va fi pe locul 11.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ ANUNȚUL DE MAI JOS

În 2021, câștigul salarial mediu NET lunar în județul Neamț a fost de 2807 lei/salariat, o creștere cu 8,4% față de anul precedent.

În topul județelor cu cel mai mic salariu net în anul 2021, Neamțul s-a aflat pe locul 8, după Haghita (2678 lei/salariat), Bistrița-Năsăud (2709 lei/salariat), Teleorman (2730 lei/salariat), Vrancea (2762 lei/salariat), Maramureș (2770 lei/salariat), Covasna (2787 lei/salariat) și Brăila (2803 lei/salariat)

Cele mai mari câștiguri salariale nete din țară au fost în București (4747 lei/salariat), Cluj (4068 lei/salariat) și Timiș (3817 lei/salariat)

Pentru anul 2022, Comisia Naţională de Prognoză plasează județul Neamț pe locul 11 în topul județelor cu cel mai mic câștig salarial mediu net lunar:

  1. Harghita – 2914 lei/salariat
  2. Bistrița-Năsăud – 2947 lei/salariat
  3. Teleorman – 2975 lei/salariat
  4. Vrancea – 3001 lei/salariat
  5. Maramureș – 3001 lei/salariat
  6. Brăila – 3019 lei/salariat
  7. Covasna – 3043 lei/salariat
  8. Satu Mare – 3053 lei/salariat
  9. Sălaj – 3059 lei/salariat
  10. Bihor – 3060 lei/salariat
  11. NEAMȚ – 3069 lei/salariat

La polul opus, județele cu cel mai mare câștig salarial mediu net lunar în 2022 vor fi București (5171 lei/salariat), Cluj (4460 lei/salariat) și Timiș (4173 lei/salariat)

Până în anul 2025, potrivit raportului, județul Neamț va ajunge la un salariu mediu net lunar de 3859 lei/salariat.


Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză are rolul de a elabora studii şi prognoze pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti în ansamblu, pe sectoare şi în profil teritorial, sinteze macroeconomice, de a fundamenta orientările strategice de dezvoltare economico-socială şi măsurile de politică economică proiectate de Guvern, în concordanţă cu Programul de guvernare, precum şi de a coordona, împreună cu Secretariatul General al Guvernului, şi monitoriza politicile publice, cu deosebire ale investiţiilor în parteneriat public-privat şi din domeniul ajutorului de stat.

Comisia se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea prim-ministrului.

PUBLICITATE