În perioada 3 – 5 septembrie 2021 se organizează manifestarea cu tema „Pelerin prin orașul liturgic” ce cuprinde o expoziție temporară (deschisă în cadrul Muzeului de Istorie Roman, corp B – Casa dr. Fălcoianu) și un simpozion național (desfășurat în cadrul Castelului Sturdza de la Miclăușeni, Iași).
Organizatorii manifestării sunt: Consiliul Județean Neamț, Complexul Muzeal Național Neamț – Muzeul de Istorie Roman, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Primăria Municipiului Roman, Centrul Social – Cultural „Sf. Ilie” Miclăușeni și Asociația Cultural – Științifică Urbana. Parteneri la acest proiect sunt: Protopopiatul Roman, Fundația „Anton Durcovici” din Roman, Parohia „Sf. Tereza”, Roman , Comunitatea Rușilor Lipoveni Roman, Comunitatea Evreilor Roman, Muzeul Municipal Pașcani. Responsabil de activitate și curator al expoziției: muzeograf Relu Butnariu. Detalii organizatorice se regăsesc în afișul și programul manifestării.
Problemele societățíi contemporane condiționează individul să se manifeste la nivel individual, dar și colectiv într-un mediu tehnologizat, cu accent pe știință, astfel încât în oscilarea omului între știință și religie, aceasta din urmă își pierde din influență. În construcția interioară a omului, funcție de disponibilitatea fiecăruia, se observă nevoia de restabilire a unui echilibru. Intenția organizării acestei manifestări constă într-un recurs la istorie, la rolul pe care religia, în formele sale instituționalizate, l-a avut în decursul timpului.
Orașul în spațiul românesc a cunoscut o diversitate de idei și culturi, ca să amintim aici de prezența evreilor stabiliți, în special, în Moldova în perioada medievală și la începutul epocii moderne. Conviețuirea în același spațiu a modelat oamenii și locul, în structură, edificii și mod de trai. Cazul orașului Roman, fără a fi singular, indică o coexistență benefică între românii ortodocși și cei catolici, armeni, greci sau evrei și o influență reciprocă. La fel, se poate vorbi despre o influență permanentă între sat și oraș, modelatoare în privința mentalităților.
Proiectul expozițional, ca și simpozionul „Pelerin prin orașul liturgic”, ce dezvoltă teme circumscrise celei generale, urmăresc evoluția în timp a fenomenului religios în spațiul românesc, în special în mediul urban, impactul asupra concepțiilor de viață, a traiului cotidian al indivizilor și comunităților, dimensiunea antropologică fiind regăsită inclusiv în creațiile materiale, obiecte de cult sau edificii religioase.
Simpozionul este structurat pe trei secțiuni: I. Istorie – Religie, II. Patrimoniu – Restaurare – Conservare și III. Muzică sacră.
Dintre temele ce vor fi prezentate la acest simpozion amintim:
– arh. dr. Ioana Petrescu (cercetător ştiințific III, Institutul Național al Patrimoniului, Secţia Monumente Istorice şi Peisaje Culturale): „Patrimoniul construit al Romanului. Planuri ale orașului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea”
– muzeograf Silvia Zamfir (Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici”, București): „Simboluri religioase în arta populară”
– muzeograf Iulian Bucur (Complexul Muzeal Județean „Iulian Antonescu”, Bacău): „Icoane în bisericile de lemn din judeţul Bacău”
– Pr. Dr. Florin Aurel Țuscanu (Parohia Trifești – Arhiepiscopia Romanului și Bacăului): „Clopote voievodale în Eparhia Romanului”
– Roxana Josanu (Director Direcția Județeană Pentru Cultură Neamț): „Documente din arhiva Direcţiei Judeţene Pentru Cultură Neamţ referitoare la monumentele istorice de arhitectură ale municipiului Roman”
– Prof. univ. dr. Narcisa Știucă (Facultatea de Litere – Catedra de Etnografie și Folclor, Universitatea București): „Gâlceava florilor – un colind catehetic”
