Miezul sau puterea iernii pastorale, anotimp de şase luni deschis de Sâmedru la 26 octombrie şi închis de Sângiorz la 23 aprilie, este marcat de o sărbătoare de trei zile (15-17 ianuarie) dedicată unor năprasnice divinităţi meteorologice, Circovii de Iarnă.
Aceştia ar fi răspunzători de manifestările violente ale naturii (viscole, vârtejuri, grindină, trăsnete) şi de pagubele aduse de lupi şi urşi turmelor de vite.
Împreună cu fraţii lor calendaristici, Circovii de Vară, sărbătoriţi peste şase luni, la miezul verii pastorale (15-17 iulie), Circovii de Iarnă împart simetric anul crescătorilor de animale în două anotimpuri, iarnă şi vară, şi provoacă boala neuropsihică Luatul sau Lovitul din Circovi.
Pentru a le câştiga bunăvoinţa aceste forţe diavoleşti erau cinstite de oameni prin severe interdicţii de muncă.
Sânpetrul lupilor
În noaptea de 15/16 ianuarie, la Circovii de Iarnă, se spune că lupii s-ar strânge în haite la urlători unde încep să cânte urlând, ca să vină marea lor divinitate, Sânpetrul de Iarnă, să le împartă tainul, adică prada ce li se cuvine pentru un an de zile.
Acesta soseşte pe un cal alb la miezul nopţii şi împarte fiecărui lup prada: un miel, o oaie, o căprioară.
Nimic din ceea ce le-a promis stăpânul nu scapă de colţul lupului, dar nici de altă pradă nu se va atinge vreunul dintre supuşii săi.
Legat de Sânpetrul Lupilor, se zice că un cioban curios, dorind să vadă cum se desfăşoară întâlnirea lupilor cu Dumnezeul venit pe lumina zilei la urlătoare, a urcat şi s-a ascuns în cetina unui brad inalt.
După adunarea animalelor şi rugăciunea urlată (cântată), soseşte călare pe un cal alb Sânpetrul Lupilor.
În linişte, acesta împarte prada tuturor supuşilor.
Înainte de încheierea întâlnirii soseşte, şontâc-şontâc, un lup şchiop. Văzându-1, Sânpetrul Lupilor îi spune răstit: „Iar tu, pentru că ai întârziat, să mănânci omul acela cocoţat în brad!”
Haita lupilor s-a împrăştiat aşa cum a venit.
Povestea spune că nu a trecut anul şi curiosul cioban a fost mâncat de lupul cel şchiop.