Turnul lui Ștefan cel Mare este unul dintre simbolurile orașului Piatra-Neamț, iar anul acesta ceasul din vârful turnului aniversează 100 de ani de când a fost montat.
Atât biserica cât și turnul fac parte din ansamblul arhitectural „Curtea Domnească”. Terminat de zidit în data de 28 octombrie 1499, turnul-clopotniță își păstrează încă și astăzi forma inițială.
Turnul a fost zidit de Ștefan cel Mare din blocuri de piatră, delimitate de rânduri de cărămidă. Colțurile turnului si contraforții sunt din piatră șlefuită. Din loc in loc, unde blocurile de piatră au fost găurite, spre a putea fi ridicate la înălțime, acestea aveau bucăți de teracotă smălțuită și colorată.
Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, peste camera clopotelor se mai zidește o încăpere, destinată pompierilor, care aveau datoria de a supraveghea orașul. Primul ceas așezat în Turn ar fi fost adus de la Viena, în anul 1861.
În ocnița peretelui estic, o tăbliță amintea despre zidirea foișorului și așezarea în turn a ceasului celui mare: „Ceasul din acest turn a fost donat de Vasile Miteanu, in memoria mosului sau, Nicolae Gridov, in anul 1890.” Alte surse sustin ca ceasul cel mare a fost lucrat în Viena, însa în anul 1888.
Cert este că actualul mecanism care pune în mișcare printr-un sistem de scripeți cele 4 ceasuri al turnului a fost montat în anul 1920, el fiind achizitionat de un grup de negustori locali.
Până în vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial, ceasul a funcționat fără schimbare, deși de-a lungul timpului mecanismul ceasului a fost reparat și schimbat de câteva ori.
Din punct de vedere tehnic, acționarea continuă a limbilor arătătoare ale ceasului este dată de oscilațiile pendulului, furnizate de greutatea de cca 100 kg și sistemul de angrenare al mecanismului, se arată într-o prezentare din camera mecanismelor.
Regularizarea oscilațiilor se realizează prin intermediul unei roți ”Anker” și a unei potcoave din bronz, prevăzută la extremități cu lame de oțel. Oscilațiile pendulului, astfel regularizate, se transformă într-o mișcare de rotație uniformă, transmisă prin intermediul unui angrenaj conic al mecanismului diferențial central și al mecanismelor demultiplicatoare din cadrane, la limbile arătătoare ale orologiului.
În orologiu, mecanismul de ceas este poziționat central, în partea stângă a cadrului fiind amplasat mecanismul bătăii sferturilor, iar în partea dreaptă mecanismul bătăii orelor întregi.
Bătăile sferturilor sunt comandate de mecanismul de ceas prin patru știfturi de oțel, amplasate central în spatele angrenajului conic. A patra bătaie de sfert comandă bătaia orelor întregi printr-un sistem de pârghii. Atât sferturile de oră, cât și orele întregi, sunt marcate sonor prin bătăi diferențiate de clopote.
Forța necesară executării bătăilor este dată de greutăți ridicate manual cu ajutorul unor trolii și de un sistem de scripeți ficși și mobili, exact ca mecanismul de ceas. Cele trei mecanisme ale orologiului funcționează independent, se mai arată în descriere.
Mulțumim Compexului Muzeal Național Neamț, pentru acces și documentare!