9 Mai – zi cu triplă semnificație pentru România

Astăzi, 9 mai 2021, se împlinesc 145 de ani de la proclamarea „Independenţei de Stat a României”. Tot pe 9 Mai se sărbătoreşte „Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-AL Doilea Război Mondial” şi „Ziua Europei”.

Pe 9 Mai 1877, Adunarea Deputaţilor a proclamat Independenţa de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soarta.

Intrată în război, în primăvara lui 1877, Armata română a triumfat pe câmpul de luptă, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Independenţa României a fost câştigată cu jertfa a peste 10.000 de ostaşi.

În acea zi memorabila, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul ţării: „suntem independenţi, suntem naţiune de sine statatoare”.

Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene

Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, când Aliaţii din cel de-al Doilea Război Mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

La 7 mai 1945, la Reims, a fost semnat un prim act de capitulare necondiţionată a Germaniei.

Documentul a fost semnat, din partea Germaniei, de feldmareşalul Alfred Gustav Jodl, amiralul Friedeburg şi generalul-maior Wilhelm Oxenius, iar din partea aliaţilor de generalul locotenent britanic Sir Frederick Morgan, generalul francez Francois Sevez, amiralul H. M. Burrugh, comandantul forţei navale expediţionare aliate, generalul-locotenent Walther Bedell Smith, şeful statului major al armatelor aliate, generalul Karl Spaatz, comandantul forţelor aeriene ale SUA, generalul-locotenent Ivan Cermişev şi generalul-locotenent Ivan Susloparov din partea URSS.

Procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat în noaptea de 8 spre 9 mai 1945, în cartierul general al armatei sovietice din Belin-Karlhorst, la dorinţa expresă a conducătorului sovietic Iosif V. Stalin.

De această dată, documentul a fost semnat de către mareşalul Wilhelm Keitel, generalul Stumpf şi amiralul Friedeburg din partea Germaniei, de către mareşalul G.K. Jukov din partea Comandamentului suprem sovietic, de mareşalul britanic Arthur B. Tedder, generalul american K. Spaatz şi generalul francez J. de Lattre de Tassigny.

În urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare.

Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent.

Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

În acest context, Ziua Victoriei este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi de statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai.

Pe 9 mai este serbată şi Ziua Europei.

În urmă cu 58 de ani, ministrul de Externe al Franţei, Robert Schuman, a propus Germaniei, dar şi altor state, să pună bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii.

Pe 18 aprilie 1951, şase state – Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda – au semnat Tratatul de la Paris privind prima dintre comunităţile europene, Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului.

Ulterior, cele şase state au decis să edifice o comunitate economică, bazată pe libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor şi, în 1957, prin Tratatul de la Roma, au înfiinţat Comunitatea Economică Europeană, precursoare a Uniunii Europene de astăzi.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre.

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România, şi ulterior Croaţia.

Data de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano în 1985.