8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului. Tradiții și superstiții

Ziua de 8 septembrie marchează, în calendarul creştin-ortodox, Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică. Nașterea Maicii Domnului este primul praznic din Anul bisericesc (care începe la 1 septembrie).

Peste 2,2 milioane de români îşi serbează onomastica de sărbătoarea Sfintei Maria, aproximativ 1,8 milioane dintre aceştia fiind femei.  De Sfânta Maria îşi serbează onomastica şi bărbaţii care poartă numele Marian sau Marin.

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

În cultura populară există tot felul de superstiţii legate de Sfânta Maria Mică, în funcţie de zonă.

Aşadar, în primul rând, un lucru pe care este bine ca românii să nu-l facă de Sfânta Mărie Mică, pe 8 septembrie, este acela să nu facă treabă prin gospodărie.

La orice sărbătoare, de altfel, este recomandat să nu se muncească, cu atât mai mult acum într-o zi atât de importantă.

De asemenea, un sprijin mare în această zi, de Sfânta Mărie Mică, pe 8 septembrie, îl primesc femeile care sunt însărcinate, dar şi cele care vor să aibă copii sănătoşi.

O superstiţie din bătrâni ne spune că nu e voie să se aprindă focul în casă în preajma acestei sărbători, oricât ar fi de frig, fiindcă aduce ghinion şi boală.

Se aprinde în schimb candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.

Este ziua în care unele păsări îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ.

Plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă.

Începe culesul viilor, al unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.

 

PUBLICITATE
loading...