În fiecare an, pe 8 noiembrie sunt prăznuiți Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, împreună cu soborul tuturor puterilor cerești. Astfel, ziua de 8 noiembrie este închinată tuturor cetelor netrupești.
Potrivit Patriarhiei Române, prin cuvântul „arhanghel” înțelegem „mai mare peste îngeri” sau „cel dintâi dintre îngeri”. Iar „înger” înseamnă „vestitor„, pentru că îngerii vestesc pe pământ și fac cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu.
Puterile cerești netrupești, potrivit Sfintei Scripturi și Sfintei Tradiții, se împart în nouă cete: Serafimii, Heruvimii, Tronurile, Domniile, Puterile, Stăpâniile, Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii.
Sfinții Arhangheli sunt în număr de șapte: Mihail, Gavriil, Rafail, Salatiil, Uriil, Gudiil și Varahil, însă cei mai importanți dintre ei, cei mai cunoscuți și mai populari, sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.
Acești șapte Arhangheli sunt pomeniți în cartea Apocalipsei ca fiind cele șapte duhuri care stau în fața Tronului Lui Dumnezeu (Cf. Apocalipsa 8, 2).
În limba ebraică a Sfintei Scripturi,numele Sfinților Arhangheli conțin ideea prezenței harului lui Dumnezeu în lucrarea lor, întrucât fiecare nume se termină cu forma prescurtată a numelui lui Dumnezeu El (Elohim) (il în limba greacă), ceea ce înseamnă că toți acești Arhangheli sunt împlinitori ai voii lui Dumnezeu, sunt teofori sau purtători ai harului și lucrării lui Dumnezeu.
„Serbarea Sf. Arhangheli la 8 noiembrie a început a fi prăznuită în Biserică, ca sărbătoare a îngerilor, în veacul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin.
Sfântul Arhanghel Mihail al cărui nume înseamnă în limba ebraică „Cine este ca Dumnezeu?’’ este cel care s-a luptat cu îngerii răi. Sfântul Mihail este un protector al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de luptă icoana Arhanghelului. În iconografie Mihail este zugrăvit purtând în mână o sabie de foc şi are misiunea să păzească Legea Lui Dumnezeu şi să-i biruiască pe duşmani.
Sfântul Arhanghel Gavriil al cărui nume înseamnă în limba ebraică, ,,Bărbat – Dumnezeu’’, nume ce conţine concentrat Buna Vestire, că Dumnezeu se va întrupa şi îşi va asuma firea omenească, ,,a binevestit Naşterea Domnului şi a Sfântului Ioan Botezătorul, a tâlcuit proorocului Daniel viziunile, a vestit naşterea Fecioarei Maria. Se presupune că tot el a prăvălit piatra de la mormântul Mântuitorului vestind Învierea Domnului femeilor mironosiţe”. Sfântul Gavriil este protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, dar şi al călugăriţelor.
Drept recunoştinţă pentru aceşti doi îngeri, Biserica Ortodoxă a rânduit ca Sf. Arhangheli să fie pictaţi pe cele două uşi laterale ale Sfintelor Altare (ușile diaconești): Sf. Gavriil purtând în mână flori de crin, semn al Bunei Vestiri, iar Sf. Mihail cu o sabie de foc, semn al împlinirii dreptății divine.” – spune preotul Florin Țuscanu
În folclorul românesc, se spune ca Arhanghelii Mihail și Gavriil sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte.
În tradiţiile populare, arhanghelii sunt conducători ai cetei îngerilor şi responsabili cu transportul sufletelor morţilor.
Unde sunt consideraţi patroni ai turmelor de oi, Arhanghelii se prăznuiau două zile la rând (8 şi 9 noiembrie). Unde se credea că aceştia preiau şi conduc sufletele morţilor în Rai sau în Iad, li se rezervă o singură zi (8 noiembrie).
Spre deosebire de îngerii obişnuiţi, aceştia au aripi dar şi săbii.
Arhanghelul Mihail, mult mai prezent în folclorul românesc în comparaţie cu Arhanghelul Gavril, poartă, uneori, cheile Raiului, este slugă la Scaraoţchi cu care se luptă, veghează la capul bolnavului dacă acesta este ursit să moară sau la picioarele lui dacă mai are zile de trăit. Ca naş, prezice moartea cumătrului. De asemenea, apare ca patron al ţiganilor.
Scurta perioadă de încălzire trecătoare a timpului, de două până la patru zile, care apare de obicei între Arhangheli şi Crăciun, este numită, local, Vara Arhanghelilor (Transilvania).
Turta Arieţilor
Coptura din mălai sau faină preparată în ziua de Arhangheli (8 noiembrie) când în unele zone etnografice se amestecau oile cu berbecii pentru împerechere, este numită Turta Arieţilor sau Turta Berbecilor. Pentru a afla dacă le va fi bine sau rău oilor peste aproximativ 21 de săptămâni, durata de gestaţie a ovinelor, Turta Arieţilor se arunca în mijlocul turmei şi se pronostica: semn bun dacă aceasta cădea cu faţa în sus şi semn rău dacă aceasta cădea cu faţa în jos (Banat).