5 ianuarie: Tradiţii şi obiceiuri în Ajunul Botezului Domnului

Credincioșii ortodocși se pregătesc astăzi, 5 ianuarie, pentru întâmpinarea sărbătorii Botezului Domnului. În ajunul Bobotezei, este zi de post, fiind și un prilej de reculegere duhovnicească înaintea marelui praznic al Botezului Mântuitorului.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie, de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la 29 august, și de Ajunul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, 24 decembrie.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ ANUNȚUL DE MAI JOS

Ajunul Bobotezei este la fel de important ca şi sărbătoarea în sine, atât prin sfinţenia ei, cât şi din punct de vedere al obiceiurilor populare.

Sărbătoarea abundă în superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul.

În această zi de ajun există tradiția conform căreia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.

Se mai spune, din bătrâni, că în această noapte ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.

În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.

În noaptea de Ajun, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ.

De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic.

În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.

În Ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masă din ajunul Crăciunului.

Se credea că dacă, în dimineaţă Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.

De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul.

Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă.

Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an.

Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

Totodată, în ajunul Bobotezei, există și o serie de superstiții referitoare la vreme, și anume:

  • Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;
  • Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;
  • Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;
  • În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;
  • Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
PUBLICITATE