Potrivit calendarului ortodox, ne aflam în Săptămâna Neagră, cea care urmează după Săptămâna Luminată. În prima zi din Săptămâna Neagră este celebrat Paștele Blajinilor, o sărbătoare supusă numeroaselor interdicții care ar avea legătură cu moartea.
Superstițiile spun că tot ce va naște în Săptămâna Neagră nu va trăi.
Săptămâna Neagră nu este impusă de Lumina orbitoare a săptămânii dinainte, ci de o perioadă nefastă mai mare, care se deschide acum: a doua și a treia săptămână după Paști sunt consacrate morților pământului, în timp ce următoarele, dintre care a patra este mai periculoasă, sunt grozave din cauza Rusaliilor, duhurile morților.
În Săptămâna Neagră, rudele mortului trebuie să țină post, altfel oamenilor morți fără lumânare le este rău pe cealaltă lume. Prin alte zone, această săptămână se ținea deoarece exista credința că, murind un om în această săptămână, merge în iad.
Alte tradiții spune că acelora care mor în această săptămână nu li se face pomană, deoarece, fiind în Săptămâna Neagră, sufletele morților nu o văd. Bâtrănii credeau că nu se făceau pomeni deoarece s-ar face colacii negri. În alte zone ale țării, există superstiția potrivit căreia cine moare în această săptămână înnegrește.
Paștele Blajinilor este o sărbătoare religioasă, considerată de unii ca fiind creștină, iar de alții ca fiind o sărbătoare cu rădăcini păgâne cu influențe creștine considerabile. În zonele rurale, oamenii mai folosesc și denumirea de Rohmani când se referă la Blajini.
Sărbătorită preponderent, în Europa de Sud-Est, această sărbătoare are la bază pomenirea celor decedați și anume a rudelor și prietenilor apropiați.
De Paștile Blajinilor credincioșii vizitează mormintele rudelor/apropiaților de la cimitire, le aduc în ordine, iar după slujbă preoții săvârșesc sfințirea lor.
Anul acesta, însă, nimeni nu va mai merge la morminte, din cauza epidemiei de coronavirus, iar cei răposați nu vor mai avea parte de coșurile cu bunătăți din care se înfruptă an de an.
În popor, oamenii credeau că blajinii se număra printre cei dintâi oameni de pe pământ.
Aceștia trăiesc fără femeile lor, stând cu ele doar 30 de zile pe an în scopul procreației. Incapabili de a săvârși fapte rele, blajinii se află dincolo de lumea văzută, pe unde se vărsa Apa Sâmbetei, pe Ostroavele Albe.
Cele mai însemnate preocupări ale Blajinilor sunt rugăciunile și postul pentru cei vii. Se crede că deși aceștia sunt virtuoși, Blajinii nu știu cum să calculeze când va cădea sărbătoarea Sfintelor Paști.
Oamenii dau de veste Blajinilor că a venit Paștele cu ajutorul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.