25 martie: Buna Vestire – Tradiţii și obiceiuri

Buna Vestire (Bunavestire sau Buna-Vestire) sau Blagoveștenia (gr. Evangelismos) către Maica Domnului este un Praznic Împărătesc al Bisericii Ortodoxe, sărbătorit la 25 martie.

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbă­torile Maicii Domnului.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ ANUNȚUL DE MAI JOS

Conform Evangheliei după Luca 1:26-38, Arhanghelul Gavriil îi apare Sfintei Fecioare și îi spune că va concepe și naște un fiu, chiar dacă ea „nu a cunoscut bărbat”. După sfânta tradiție, Maria avea doar cincisprezece ani când a fost vizitată de Gavriil.

Această zi este exact la nouă luni înainte de Crăciun, fiind astfel aleasă de Părinții Bisericii ca să indice că Iisus Hristos a fost conceput într-o perioadă de timp perfectă „din Duhul Sfânt și din Fecioara Maria”, așa cum este precizat în Crezul Niceo-Constantinopolitan.

În scrierile religioase, momentul  vestirii nașterii Mântuitorului este prezentat ca unul de răscruce pentru întreaga lume creștină. Pe de altă parte, în popor, se spune că la Blagoveștenie este răscrucea timpului. Când natura renaște. Și e momentul propice începerii lucrărilor agricole.

Tradiţia spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. Străbunii credeau că cine se ceartă în această zi va avea necazuri tot anul.

În calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută drept Ziua Cucului. Și asta pentru că se crede că acum cântă cucul pentru prima dată în an. vestind venirea primăverii.

Totuși, lumea se teme de acest moment. Căci nu e de bine dacă-ţi cântă cucul în spate.

Se spune că cel ce aude cucul cântându-i în spate, de dimineaţă, pe stomacul gol, va muri exact peste atâţia ani de câte ori i-a cântat cucul.

În Bucovina nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se consideră că puii ar putea ieşi cu două capete şi patru picioare.

În anumite zone, pentru a avea roade bogate, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică.

De Buna Vestire se poate ara, însă nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsarile boabele de sub brazdă.

Tot atunci, gospodinele din Maramureş adună lucrurile care nu mai sunt de folos de prin curţi şi le dau foc.

PUBLICITATE