Astronautul american Neil Armstrong devenea, pe 20 iulie 1969, primul om care a păşit pe Lună, la patru zile de la lansarea misiunii Apollo 11.
A rostit apoi ceea ce va deveni una dintre cele mai celebre fraze din istorie: „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”.
Trei astronauți au fost atunci în nava spațială a misiunii Apollo 11 și au călătorit timp de trei zile până au intrat pe orbita lunară.
Era 21 iulie, 05:56 ora României (20 iulie în SUA), când Neil Armstrong rostea acele cuvinte care au făcut istorie. La peste 380 de mii de kilometri distanţă de Pământ, echipajul format din Neil Armstrong, Buzz Aldrin şi Michael Collins devenea primul care ajungea pe Lună.
Dintre ei, mai trăiesc ultimii doi. Neil Armstrong s-a stins la 25 august 2012.
Apollo 11 este numele primei misiuni în care omul a pășit pe suprafața satelitului natural al Pământului, Luna.
Este în același timp și cea de-a cincea misiune cu echipaj uman din Programul Apollo, gestionat de NASA, și a treia care plasează oameni pe orbita lunară.
Lansată pe data de 16 iulie 1969, misiunea era constituită din Neil Alden Armstrong, comandantul misiunii, Michael Collins, pilotul modulului de comandă și Edwin Eugene „Buzz” Aldrin Jr., comandantul modulului lunar.
Pe data de 20 iulie, Neil Armstrong a coborât pe suprafaţa lunară sub privirile a aproximativ 600 milioane de telespectatori de pe tot cuprinsul globului. A rostit apoi probabil una dintre cele mai cunoscute fraze din istorie: „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”.
Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de-al doilea om care a păşit pe Lună.
Până în zilele noastre, pe Lună au fost doar 12 astronauţi, ultimul dintre ei în anul 1972.
Programul Artemis, coordonat de NASA în colaborare cu o serie de parteneri internaţionali printre care şi Agenţia Spaţială Europeană din care România face parte ca Stat Membru, îşi propune să schimbe acest lucru până în 2024.
Aceasta este data planificată pentru aselenizarea misiunii Artemis 3, care va avea printre membrii echipajului şi prima femeie ce va păşi pe satelitul natural al Pământului.
Programul Artemis îşi propune, de asemenea, să deschidă calea unei prezenţe umane pe termen lung pe Lună şi posibilitatea de exploatare comercială a Lunii, inclusiv prin zboruri private.
În acest context, România ar putea fi unul dintre partenerii importanţi ai efortului internaţional de explorare paşnică a spaţiului, contribuţia sa fiind deja una semnificativă.