În fiecare an, în a treia joi a lunii noiembrie este celebrată „Ziua naţională fără tutun” care are scopul de a conştientiza populația şi decidenţii politici în legătură cu enorma povară socială (boli/dizabilități/decese premature) generată de consumul de tutun, ca punct de plecare pentru inițierea de modificări comportamentale și măsuri legislative adecvate.
Campania se desfășoară pe toată durata lunii noiembrie și are ca scop creșterea conștientizării în rândul populației generale a riscurilor asociate fumatului, atât la nivel individual, asupra sănătății organismului, cât și la nivel societal, prin amprenta negativă pe care industria tutunului o are asupra mediului înconjurător.
Astfel, până la 25% dintre fermierii cultivatori de tutun sunt afectați de boala tutunului verde (intoxicație cu nicotină), o boală cauzată de nicotina absorbită prin piele la manipularea frunzelor de tutun. Producția și consumul de tutun contribuie la încălzirea globală, eliberând anual în mediu 80 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2), echivalentul conducerii a 17 milioane de mașini pe benzină în fiecare an.
România s-a clasat pe locul trei în ceea ce priveşte producţia de ţigări din UE, în anul 2017.
În ceea ce privește consumul de tutun, în România 30,7% (5,63 de milioane) dintre adulții cu vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbați și 21,7% femei) consumă curent o formă de tutun (fumat, tutun fără fum și produse cu tutun încălzit).
Campania din acest an este un apel pentru conștientizarea pericolului pe care tutunul îl reprezintă, pentru om și mediu înconjurător.
Institutul Național de Sănătate Publică a lansat în luna octombrie 2022, prin Compartimentele de evaluare și promovare a sănătății din cadrul DSP-urilor, un chestionar de evaluare a cunoștințelor, atitudinilor și percepțiilor cu privire la fumat, în special țigări electronice și produse cu tutun încălzit, la care au răspuns un număr de 1863 de persoane, 77,7% femei, mai mult de jumătate din mediu urban (56,3%), cu vârsta cuprinsă între 36 și 60 de ani (57,2%), și mai mult de două treimi cu studii liceale (33,3%) sau superioare (34,1%) absolvite.
Marea majoritate a respondenților (96,5%) este de părere că fumatul afectează sănătatea oamenilor. Dintre aceștia, cei mai mulți (87,7%) recunosc efectele negative asupra aparatului respirator, urmate de cancere (78,7%) și afecțiunile inimii și vaselor de sânge (77%).
Majoritatea (87,9%) respondenților consideră că industria tutunului afectează în mod negativ mediul înconjurător. Dintre aceștia, mai mult de jumătate (61,5%) indică generarea de emisii de carbon drept cel mai important efect negativ, urmat de contaminarea apelor cu pesticide (35,5%), ”epuizarea” solului pe care cresc culturile de tutun (28,3%) și defrișarea și degradarea terenurilor pentru plantarea tutunului.
Mai mult de trei sferturi dintre respondenți (76,3%) declară că sunt fumători. Dintre aceștia, 68,4% declară că au încercat să se lase de fumat.
În ceea ce privește impactul informației asupra comportamentului legat de fumat, mai mult de jumătate (53,7%) dintre respondenții fumători au declarat că informațiile privitoare la impactul negativ al fumatului asupra organismului i-ar putea ajuta să renunțe la fumat. De asemenea, 61,4% dintre respondenți au declar că informațiile privitoare la impactul negativ al fumatului asupra mediului înconjurător i-ar putea ajuta să renunțe la fumat.