În data de 14 octombrie a fiecărui an, credincioşii o prăznuiesc pe Sfânta Parascheva, considerată ocrotitoarea Iaşului şi a Moldovei.
În credință populară Sfânta Parascheva este numită „Vinerea Mare de Toamna” sau „Vinerea celor 12 vineri”. Onomasticul grec „paraskevi” înseamnă „a cincea zi a săptămânii, vineri”.
În această zi, pe lângă faptul că se ține post, nu se munceşte şi, în tradiţia românească, este ziua în care se prezice starea vremii.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită că fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor.
Ca ocrotitoare a apelor, chipul ei apărea adesea lângă râuri sau fântâni, iar apa respectivă devenea tămăduitoare. Din acest motiv există obiceiul, în unele locuri, să se așeze icoană Sfintei Parascheva lângă fântâni și izvoare.
În popor se spune că Sfânta Parascheva îi fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi.
De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici acasă, pentru a te feri de bolile de ochi şi durerile de cap; La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva.
De Sfânta Parascheva nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână, spune o vorbă din popor. Fetele, care doresc să respecte tradiția, țin cont de această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug. Sfânta apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei. – notează Libertatea.
De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea. Astfel, dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Iar dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.
Ciobanii, dimineața, caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămada, iarna va fi grea; dacă stau împrăștiate, va fi ușoară.