14 iulie – 133 de ani de la nașterea compozitorului romașcan, Alexandru Zirra


Alexandru-ZIRRANăscut în urmă cu 1133 de ani, la 14 iulie 1883, în oraşul Roman din judeţul Neamţ, Alexandru Zirra a studiat la Conservatorul de Muzică din Iași unde i-a avut profesori pe Sofia Teodoreanu, Gavriil Musicescu și Titus Cerne. Ulterior s-a perfecționat la Conservatorul Giuseppe Verdi din Milano (1905-1907; 1909—1911), sub îndrumarea lui Carlo Gatti (armonie, contrapunct, compoziție).
A fost profesor și director la Conservatorul din Iași între anii 1907 – 1925 și 1935 – 1940. În perioada 1935 – 1940 a plecat laCernăuți unde a înființat și a condus Institutul de Muzică și Teatru.
În 1940 s-a mutat la București fiind numit director al Operei Române din București în perioada 1940 – 1941.
În 1928 a publicat un Tratat de armonie, necesar procesului de învățămînt muzical. Alături de munca la catedră, el a desfășurat o bogată activitate componistică, abordând, practic, toate genurile (lucrari corale si instrumentale, opere, poeme simfonice).
În 1944 a fost distins cu premiul „G. Hamangiu” al Academiei Române.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ ANUNȚUL DE MAI JOS

A compus un mare număr de lucrări muzicale, manifestîndu-se în toate genurile. Până în anul 1923, el a compus lucrări cu caracter clasicizant: Suită clasică (1916) pentru orchestră, Suita în stil vechi; Suita pentru cor şi orchestră, două uverturi, două cvartete de coarde, o sonată pentru vioară și pian, etc.
Opere: Alexandru Lãpuşneanu (1930), după nuvela lui C. Negruzzi, Furtuna(1941), după cronica lui Grigore Ureche, Ion Potcoavă (1943), după Neamul Șoimăreştilor de Mihail Sadoveanu, de asemenea şi poemele simfonice Cetatea Neamţului (1936), Hanul Ancuţei; din basmele populare: Capra cu trei iezi (1940), după Ion Creangã, poemul simfonic Tândală şi Păcală (1925). Imagini din viaţa de la ţară au stat la baza compunerii poemelor simfonice Pe şesul Moldovei (1931), Crăciunul(1938), Țiganii (1939). Alexandru Zirra s-a inspirat, de asemenea, şi din creaţia literară: Călin, după Mihai Eminescu şi O făclie de Paşti (1940), operă după nuvela lui I.L. Caragiale. Este şi autorul unui Tratat de armonie (1928), necesar procesului de învăţămînt muzical.

Muzicianul Alexandu Zirra a decedat departe de locurile natale, la 23 martie 1946, în Sibiu.

Foto: cimec.ro

PUBLICITATE