Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ, Ionel Arsene, a fost plasat, vineri, sub control judiciar, pentru trafic de influenţă, printr-o decizie a magistraţilor Tribunalului Bacău.
Judecătorii au respins propunerea de arestare preventivă înaintată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciului teritorial Bacău, dispunând instituirea controlului judiciar pentru 60 de zile în cazul lui Arsene.
Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei PSD Neamţ, a primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 euro pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală.
Așa cum scria Atacul.ro, Arsene trebuia să-l convingă pe șeful ANI, Horia Georgescu să-i „facă” un dosar lui Culiță Tărâță, fostul președintele Consiliului Județean Neamț la acea vreme (vezi articol – AICI și AICI). Conform informațiilor apărute în presă, denunțul în dosarul în care șeful Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, a fost reținut joi 24 de ore de procurorii DNA, ar fi fost făcut de Gheorghe Ștefan.
Referatul prin care DNA a cerut arestarea preventivă a lui Arsene:
Din actul de sesizare rezultă că în vara anului 2013, în restaurantul (…) din București, (…) i-a dat lui Arsene Ionel (în acea perioadă președinte (…) Neamț și deputat din partea aceleiași formațiuni politice) suma de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-și exercite indirect influența asupra lui (…), (…) Agenției Naționale de Integritate – ANI, cu scopul de a-l declara incompatibil pe (…) (în acea perioadă (…) și președintele (…) Neamț).
Situația de fapt:
Pe fondul neînțelegerilor politice, atât (…) cât și Arsene Ionel doreau înlăturarea din funcția publică a lui (…). În aceste condiții, între (…) și Arsene Ionel au avut loc mai multe discuții atât în mun. Piatra–Neamț cât și în București cu privire la modalitățile de atingere a scopului comun, fiind identificată posibilitatea (expusă de Arsene Ionel) ca (…) să fie declarat incompatibil sau în conflict de interese de către Agenția Națională de Integritate – ANI.
În urma discuțiilor purtate între (…) și Arsene Ionel (la unele discuții a participat și (…), persoană care de asemenea urmărea îndepărtarea din funcțiile publice a lui (…), însă interesul acestuia era exclusiv unul de afaceri), în anul 2013, într-un restaurant din București, (…) i-a dat lui Arsene Ionel suma de 100.000 euro. Suma a fost adusă de către fiul lui (…), (…), la cererea celui dintâi. Arsene Ionel a afirmat că suma de bani va fi remisă numitului (…), în acea perioadă (…), persoană care la rândul său urma să remită banii lui (…), pentru ca acesta în calitate de (…) al ANI să constate nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților de către (…). Arsene Ionel a afirmat că legătura cu (…) era asigurată prin intermediul unei consiliere personale, persoană care îl cunoștea în mod direct pe (…) întrucât (…).
Remiterea sumei de bani nu a avut finalitatea urmărită, motiv pentru care în anul 2014 (…) i-a cerut explicații lui Arsene Ionel, însă acesta din urmă a afirmat că sunt influențe politice – din partea numitului (…), președinte (…) și a președintelui (…), (…), și că s-a amânat luarea unei decizii până după alegerile prezidențiale din 2014, alegeri în care aveau nevoie de susținerea lui (…).
După (…), (…), i-a solicitat fiului său, (…), să-i ceară lui Arsene Ionel restituirea sumei de 100.000 euro întrucât scopul pentru care primise această sumă nu fusese atins (Culita Tarata a decedat in noiembrie 2014 pe fondul unor afectiuni medicale grave – n.r.). Tot la solicitarea lui (…), (…) (persoană din anturajul lui (…)) s-a întâlnit cu Arsene Ionel la Aeroportul Otopeni și i-a transmis acestuia că (…) îi cere restituirea banilor prin fiul său, (…). Urmare a acestui demers, Arsene Ionel i-a restituit lui (…) suma de 20.000 euro.
După ce (…) – (…) a luat legătura cu Arsene Ionel și i-a solicitat și diferența de bani. Arsene Ionel a motivat că nu are suma de bani în numerar (afirmând că banii primiți în 2013 au fost dați mai departe pentru atingerea scopului) dar pentru restituirea unei părți din suma datorată va face demersuri astfel încât firmei (…), controlată de (…), să-i fie atribuită o lucrare de către Primăria (…), jud Neamț. Din profitul ce urma a fi obținut, (…) urma să-i dea și lui (…) o parte, fără a fi stabilită o sumă anume. În anul 2015 (…) era primarul comunei (…) și o persoană apropiată atât de Arsene Ionel cât și de (…). Ulterior, între (…) și (…) au avut loc discuții în legătură cu suma de bani promisă, însă cel din urmă a motivat că nu a obținut profit întrucât (…) a subcontractat o parte din lucrări unei firme controlate de Arsene Ionel, firmă care a supraevaluat lucrările. (…)
În perioada iunie-noiembrie 2017, între (…), (…), (…), (…) și Arsene Ionel au avut loc mai multe discuții în legătură cu restituirea ”datoriei” de către Arsene Ionel, înțelegerea ilicită dintre (…) și Arsene Ionel și proveniența banilor, (…) .
Întregul referat al procurorilor poate fi citit – AICI