Nu uitați! Mâine, 19 decembrie va avea loc Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Piatra Neamț

Sâmbătă, 19 decembrie, va avea loc, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, o nouă ediṭie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “Steaua sus răsare”.
Pe străzile centrale ale municipiului Piatra-Neamţ vor putea fi văzute ansambluri de datini şi obiceiuri de iarnă din Piatra Şoimului, Borca, Răuceşti, Trifeşti, Grinţieş, Tupilaţi. Oaspeţi de seamă la ediţia cu numărul 47 vor fi colindătorii din Orhei (Republica Moldova) şi Asău (judeţul Bacău). Instituţia organizatoare va fi reprezentată în festival de Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, care şi anul acesta va veni în faţa publicului cu un program bogat şi atrăgător.
Manifestarea va debuta sâmbătă, 19 decembrie, ora 12,oo, cu o paradă a tuturor formaţiilor participante. Se va pleca din faţa Teatrului Tineretului spre Casa de Cultură. Apoi, de la Muzeul de Istorie, se va reveni în zona centrală a oraşului (prin faţa Hotelului „Ceahlău”), în Piaţa Ştefan cel Mare. Loc în care se va desfăşura, începând cu ora 13,oo, spectacolul care va cuprinde momente artistice ale fiecăreia dintre formaţiile participante.
Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Steaua sus răsare” de anul acesta se va desfăşura, ca şi în anii anteriori, cu sprijinul financiar al Consiliului judeţean Neamţ.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ ANUNȚUL DE MAI JOS

Ca în fiecare an, la Piatra-Neamţ se reunesc unele dintre cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri. Anul acesta, „spectacolul” morţii anului vechi şi al renaşterii celui nou va fi adus pe străzile din oraş şi pe scena din centrul oraşului de următoarele formaţii: Ansamblul folcloric „Mioriţa” din Piatra Şoimului, „Izvoarele Borcutului” Borca, Alaiul de datini şi obiceiuri Răuceşti, „Banda lui Bujor” din Grinţieş, „Sumanarii” din Trifeşti şi Ansamblul „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. Invitaţii de onoare ai ediţii curente vor veni de la Orhei (Republica Moldova) şi Asău (judeţul Bacău).

Cetele de colindători, urători şi mascaţi îşi vor întâmpina publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.

Participanţi:

Ansamblul folcloric „Mioriţa”, comuna Piatra Şoimului, judeţul Neamţ

În 1972, la iniţiativa unui fiu al satului, Marian Gheorghe, lua fiinţă la Piatra Şoimului, o formaţie de nouăsprezece fluieraşi. După 1989, sub coordonarea profesorului Gheorghe Ţăbârnac, formaţia a fost mărită, devenind ulterior Ansamblul folcloric Mioriţa, cu secţiuni de fluieraşi, dansuri populare, solişti vocali şi instrumentali. Formaţia a participat la diverse festivaluri şi serbări – Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor de la Sibiu, Festivalul de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ, festivaluri de folclor la Iaşi sau Suceava, Ziua Războienilor, Pădurea de Argint de la Văratec, dar şi la un schimb intercultural cu Republica Moldova. În prezent, ansamblul coordonat de viceprimarul comunei, Ioan Oţel, numără patruzeci de membri, între care cincisprezece sunt copii, aceştia reprezentând garanţia continuităţii şi promovării tradiţiilor folclorice în comună.

Formaţia „Izvoarele Borcutului”, comuna Borca, judeţul Neamţ

Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală. Din formaţie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti : Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii sau Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formaţia coordonată de directorul Căminului Cultural din comună, Petrică Iliescu, numără în palmares participări importante la Festivalul Naţional al datinilor şi obiceiurilor de iarnă organizat de Complexul Naţional Muzeal „Astra” din Sibiu, la Festivalul interjudeţean de tradiţii şi obiceiuri “Leru-i ler…” de la Braşov sau la Festivalul Naţional de tradiţii şi obiceiuri de iarnă “Steaua Sus Răsare” de la Piatra Neamţ.

 

Alaiul de datini şi obiceiuri din comuna Răuceşti, judeţul Neamţ

Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.

Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri decapră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi : Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi care strigă la capră şi este originală prin folosirea cârjelor contorsionate. Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.

 

Banda lui Bujor”, comuna Grinţieş, judeţul Neamţ

Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaşul preferat al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere.

„Banda lui Bujor” este o tradiţie veche în această regiune, la Grinţieş păstrându-se piesa de teatru folcloric în forma originală, cu vechile cântece şi doine, inclusiv costumele specifice haiducilor de munte. Chiar şi astăzi se regăsesc fotografii cu „Banda” din 1923.

Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. În componenţa formaţiei, în 2010, a intrat un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, care a fost în „Banda lui Bujor” timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul „Jidanul”.

Pe lângă „Banda lui Bujor”, în comună activează şi o formaţie de elevi, participantă la mai multe manifestări organizate de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, în 2001 primind chiar Premiul I la secţiunea „Teatru Folcloric”.

„Sumanarii” din Trifeşti, judeţul Neamţ

Formaţia “Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.

PUBLICITATE