De ce nu-și pierd tinerii credința… Povestea unui pelerinaj pe meleagurile nemțene


Expediția duhovnicească a început în dimineața zilei de sâmbătă, 27.02.2016, împreună cu aproximativ 100 de tineri 12809521_10208692576772867_207308380024443039_nA.S.C.O.R.-eni de la Cluj, cu care am pornit pe jos, de la Mănăstirea Sihăstria, vestită prin marii duhovnici, care au sfătuit aici atâția oameni: Pr. Cleopa Ilie, Pr. Paisie Olaru, Pr. Ioanichie Bălan ș.a.
Împreuna cu schitul Sihla din apropiere, devin două dintre cele mai vestite sihăstrii din ținutul Neamț, mult căutate de călugării isihaști și, nu mai putin de credincioși, care vin în pelerinaj la Pestera Sfintei Teodora de la Sihla.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ ANUNȚUL DE MAI JOS

Șederea ne-a fost scurtă aici, întrucât ne aștepta un drum lung. Vremea nu ne-a împiedicat să ne continuăm, așa că prima oprire a fost la Mănăstiea Secu, un așezământ monahal cu un istoric impunător. Am zăbovit timp de o oră să luăm masa, dar și ca să ne îmbogățim duhovnicește din sfaturile călugărilor. Mulțimea de cărți și manuscrise ce s-au mai putut păstra și care se mai găsesc încă prin bibliotecile și muzeele mănăstirilor ne arată, pe de alta parte, cât de mult iubeau călugării cultura și arta. După scurtă vreme petrecută aici am pornit din nou la drum. Cei șapte kilometri de drum trec pe lângă Satul Leghin, traversează râul Ozana și se întind de-a lungul verdelui fraged și neatins al pădurilor Sihlei. Am continuat drumul spre  Biserica „Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ“ din curtea Seminarului Teologic „Veniamin Costachi“ de la Mănăstirea Neamţ, unde am intrat și ne-am închinat. Am avut la dispoziție jumătate de oră să admirăm împrejurimile și bisericuța.

Cu toții am fost captați de pictura Bisericii, atât de cea din exterior, cât și de cea din interior. În partea din faţă a bisericii, în exterior, este lucrată în mozaic icoana hramurilor nemţene, în mijloc icoana cu Schimbarea la Faţă, în partea stângă este icoana Sf. Ioan Iacob Hozevitul, iar în partea dreaptă se află icoana Sf. Cuv. Teodora de la Sihla. Tot la intrarea în sfântul lăcaş mai sunt lucrate în mozaic icoane ale altor sfinţi români. Nici aici nu am stat prea mult pentru că mai urmau 12476939_1006305682741350_1305904907_ocâteva locuri de vizitat. Ne-am oprit la Mănăstirea Neamț, unde am fost invitați să vedem muzeul, clopotarul, mormintele unor mari duhvnici, biblioteca și alte locuri de unde nu ne-am fi dorit să plecăm prea devreme.
După ce am participat la slujba Vecerniei, ne-am urcat în autocare și ne-am îndreptat spre Mănăstirea Petru Vodă, un loc plin de încărcătură emoțională.
                 
Mare ne-a fost bucuria atunci când, în sfârșit, am ajuns la porțile mănăstirii. Acolo am primit binecuvântarea să ne închinăm la mormântul Arhimandritului Iustin Pârvu. După ce ne-am lăsat bagajele, ne-am întors să mâncăm, o cină mai gustoasă cred că nu gustasem altundeva. Am încheiat ziua tot în Biserică, unde am participat la Sfintele Slujbe până la miezul nopții.

12782559_1006305669408018_1041528716_nA doua zi a drumeției am început-o dis-de-dimineață, cu Sfânta Liturghie, la care răspunsurile au fost date de noi, tinerii pelerini. Și aici am primit un cuvânt de învățătură despre pilda fiului risipitor, dar și despre dragostea lui Dumnezeu pentru om. Nu am ratat nici ocazia de a trece pe la mormintele unor persoane importante în istoria României, sfinți ai închisorilor,  precum  Toader Popescu , Radu Gyr, Pr. Gheorghe Calciu, Pr. Ioanichie Bălan ș.a.
La plecare am oprit și am vizitat și Mănăstirea Paltin (Mănăstirea de maici) de la Petru Vodă, loc în care Părintele Iustin Pârvu și-a petrecut ultimele zile din viață.
Aici am ascultat o scurtă istorisire relatată de o maică, aceasta ne-a povestit despre activitatea lor în legătură cu  Căminul de copii de la Mănăstire. Au fost momente înduioșătoare care ne-au marcat sufletele.

Ultima oprire din pelerinajul nostru a fost la Mănăstirea Durău, cu hramul Bunei Vestiri, unde am participat la slujbă, după care am admirat impunătorul Ceahlău, mi-a părut a fi un colțișor de rai pe pământ.
În mai puțin de o oră pașii ne-au adus la autocare, cu care am plecat  înapoi spre Cluj.

sursa Paula Cristina Geangalău

PUBLICITATE