Sfintele Paşti şi Săptămâna Luminată se deosebesc mult de celelalte zile şi săptămâni ale anului, pentru că sunt numai revărsări de bucurie dinspre Dumnezeu spre om şi dinspre om spre Dumnezeu şi dinspre om spre oameni. Sfintele Paşti şi Săptămâna Luminată sunt înţelese în Biserica noastră ca fiind Raiul anului bisericesc. Sfintele Paşti şi Săptămâna Luminată ne creează o atmosferă asemănătoare cu cea din Rai. De aceea zicem că această săptămână este una de lumină, care ne aduce aminte de Rai şi de bucuriile lui. Aşa cum în Rai există o bucurie negrăită şi preamărită, aşa şi la Sfintele Paşti şi în Săptămâna Luminată există o bucurie mai presus de toate bucuriile. – notează doxologia.ro
Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei crestine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.
În primele secole ale creștinismului, Botezul era săvârsit în noaptea de Paşti, iar cei botezati erau numiţi luminaţi şi purtau haine albe toată săptămâna, simbol al bucuriei Învierii, încă un motiv ca săptămâna să primească numele de Săptămâna Luminată.
Conform unei tradiţii populare, în această perioadă Raiul este deschis, iar cei adormiţi sunt primiţi în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au făcut de-a lungul vieţi
În Săptămâna Luminată, preoţii poartă veşminte albe, iar uşile altarului rămân deschise, nu se fac metanii şi nu se îngenunchează. În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului.
În mai multe zone din ţară, prima zi a săptămânii este cunoscută în popor şi ca Lunea albă. Se ţin diverse obiceiuri, mai mult sau mai puţin laice, cum ar concursuri de ciocnit ouă sau stropitul fetelor cu apă, semn că acestea sunt sortite să se mărite până la sfârşitul anului. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pască apentru vestirea Învierii.
În marţea din Săptămâna Luminată (se mai numeşte şi Marţea Albă), oamenii nu ar trebui să lucreze. De asemenea, nu este bine să spălați, nici să călcați rufe, dar nici să faceți curat în casă. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pască rămasă de la Paște și vin.
Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie, deoarece, potrivit tradiției, a munci de „nunta șoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă și a te lipsi restul anului de bucate pe mese.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele, iar cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă. Biserica sfințește din nou fântânile, după slujba de
seară. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.