Ce vor mânca elevii, din toamnă, în loc de corn şi lapte


Guvernul a adoptat, vineri (27 ianuarie), modul în care le va fi acordată masa caldă preşcolarilor şi elevilor, dar şi variantele de meniu, avizate de Institutul Naţional de Sănătate. Asta, după ce anul trecut Executivul a aprobat lista celor 50 de unităţi de învăţământ care vor primi suplimentul alimentar din cadrul programului-pilot.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ ANUNȚUL DE MAI JOS

Singura unitate de învățământ din județul Neamț care face parte din acest program este Liceul cu Program Sportiv din municipiul Roman.

Potrivit hotărârii de Guvern, la sugestiile Institutului Naţional de Sănătate, variantele orientative de meniu sunt:   1. Ciorbă de legume 2. Supă de pui cu legume 3. Ciorbă de văcuţă cu legume 4. Legume cu piept de pui la grătar 5. Mâncare de mazăre cu piept de pui 6. Pilaf cu legume şi ficăţei de pui 7. Piure de morcov cu grătar de pui 8. Piure de cartofi cu piept de curcan 9. Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor 10. Ghiveci de legume cu pui 11. Orez cu legume şi pui la tava 12. Sufleu de broccoli cu brânză 13. Cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar 14. Tocană de legume cu orez brun 15. Piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume 16. Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) şi brânză telemea 17. Sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor 18. Dovlecel umplut cu brânză la cuptor 19. Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani) 20. Macaroane cu brânză 21. Cartofi frantuzeşti (la cuptor cu brânză şi ou) 22. Quinoa cu legume 23. Sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată) 24. Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoşar, varză, morcov). 25. Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)

Potrivit hotărârii de Guvern, suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, după cum urmează:

a) masă caldă, preparată în regim propriu, pentru unităţile de învăţământ în care există cantină cu avize de funcţionare, înregistrată sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, şi spaţiu adecvat de servire a mesei;
 b) masă caldă, în regim catering, pentru unităţile de învăţământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, dar în care există un spaţiu de servire a mesei sau un alt spaţiu amenajabil în acest scop;
c) pachet alimentar, pentru unităţile de învăţământ în care nu există nici cantină şi nici spaţiu amenajabil în scopul servirii mesei.

Pentru masa caldă preparată în regim propriu, unitatea şcolară va afişa la loc vizibil lista-meniu care va conține denumirea produsului, ingredientele componente, precum şi substanțele care provoacă alergii sau intoleranțe. În plus, pentru produsele distribuite de unitățile de alimentație publică va fi indicată şi data producerii.

Pachetul alimentar va conține produse de panificație, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume, la care se adaugă un fruct.

Data-limită de consum a produselor distribuite către unităţile şcolare în regim de catering va fi în ziua producerii, pentru masă caldă, respectiv de 24 de ore pentru sandviciuri.

Totodată, documentul menționează situațiile în care, într-o unitate de învăţământ, se aplică unul sau altul dintre tipurile respective de suport alimentar sau a situaţiilor în care în aceeași unitate de învăţământ se utilizează mai multe variante, în funcție de specificul dat de structura ciclurilor de învăţământ, de dispunerea geografică, de programul şcolar al elevilor sau de alți factori. De asemenea, la cererea scrisă a părinților, din considerente de natură medicală, culturală sau religioasă, pachetele alimentare și masa caldă pot fi înlocuite cu produse alimentare adecvate situației elevilor și preșcolarilor.

Programul de servire a mesei şi timpul alocat acestei activități vor fi stabilite de către conducerea unității de învăţământ, în funcție de numărul de elevi, de orarul școlii şi de particularitățile fiecărei unităţi de învăţământ.

De asemenea, actul normativ detaliază specificațiile tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de furnizare/servicii, precum: evidenţa cantităților solicitate, distribuite şi consumate, calitatea produselor, siguranţă şi perisabilitate microbiologică, condiții pentru transport și distribuție, metode de testate şi control, ambalare, etichetare, marcare.

Produsele alimentare distribuite elevilor și preșcolarilor vor respecta cerințele de conformitate prevăzute în regulamentele europene. Pentru respectarea principiilor de hrană sănătoasă, produsele alimentare vor fi livrate, zilnic, din unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinare către unitățile şcolare, numai cu mijloace auto speciale, autorizate/înregistrate sanitar-veterinar, ambalate şi etichetate conform prevederilor legale în vigoare, şi vor fi depozitate în condiții de siguranţă alimentară.

Unitățile de învățământ răspund, în mod direct, de asigurarea condițiilor de primire, recepție şi distribuție a produselor alimentare, prin nominalizarea persoanelor responsabile în acest sens, precum şi de confirmarea documentelor ce stau la baza plații acestora.

Hotărârea stabilește și o serie de principii care trebuie respectate în vederea asigurării unei alimentații sănătoase pentru copii. Între altele, produsele nu vor conține aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust.

Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare.

Plata produselor şi a serviciilor contractate se efectuează, la solicitarea furnizorilor, pe baza documentelor de recepție calitativă şi cantitativă, întocmite de unitățile de învăţământ şi aprobate de primarii comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

Sumele aferente derulării programului-pilot se suportă din bugetele locale ale unităților sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Pentru implementarea programului, se alocă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale.

Coordonarea programului-pilot va fi asigurată la nivel județean sau la nivelul municipiului Bucureşti de către inspectorul şcolar care elaborează şi transmite rapoarte trimestriale, respectiv raportul final privind implementarea programului-pilot, către Ministerul Educaţiei Naționale. De asemenea, MEN este responsabil de implementarea programului-pilot.

La finalul anului şcolar 2016-2017, în urma analizei MEN, realizată pe baza datelor colectate lunar şi a rezultatelor obținute pe parcursul derulării proiectului-pilot, Executivul va decide asupra oportunității extinderii sale la nivel naţional, respectiv a modalității de implementare.

D.M.B.
PUBLICITATE