Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ organizează, luni, 15 ianuarie 2018, un regal de manifestări cultural-artistice pentru a sărbători Ziua Culturii Naționale, 168 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu.
Începând cu ora 12.00, la monumentul lui Mihai Eminescu, pe esplanada Bibliotecii, poetul Adrian Munteanu și solista Viorela Stoian vor susține un recital de poezie și un moment muzical.
Festivitățile vor culmina cu dezbaterea „Eminescu și Basarabia“, susținută, de la ora 12.30, în Sala Info-Club, de invitatul special Vlad Pohilă, în cadrul Proiectului cultural România Centenară, „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“, desfășurat în parteneriat cu Radio România Chișinău, prin jurnalistul Ina Guțu. Vlad Pohilă este scriitor, publicist, traducător, redactor de carte și unul dintre cei mai importanți lingviști din Republica Moldova. Moderatorul dezbaterii va fi prof. Mihaela Mereuță, director-manager al Bibliotecii Județene, iar sponsorul proiectului este SC UNIC SA.
Tot în Sala Info-Club, de la ora 13,30, Adrian Munteanu va susține un recital de poezie.
După-amiaza, de la ora 16.30, în Sala Cupola, sărbătorirea se va desfășura pe coordonate artistice pluridisciplinare, sub genericul „Seară literar-artistică, Eminescu – 168“. Pentru început, va fi vernisată expoziția de pictură Dumitru Bezem din colecția Elena și Vasile Pleșca „Luceafărul poeziei, mit și culoare“. Criticul literar Cristian Livescu va susține, în continuare, conferința „Eminescu, idealul poeziei românești“, la finalul căreia va fi lansat numărul 49 al revistei „Antiteze“. Al doilea moment de greutate al festivităților va fi marcat prin lansarea volumului G.T. Kirileanu, „Martor la istoria României. Jurnal și epistolar. Vol. IV: 1921-1922“, îngrijit de Constantin Bostan, fost director al Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“.
Vlad Pohilă
Dezbaterea „Eminescu și Basarabia“ susținută de invitatul special Vlad Pohilă este a șasea dezbatere-dialog din cadrul proiectului cultural „România Centenară. Maluri de Prut-Basarabia-Necunoscută“, desfășurat în parteneriat cu Radio România Chișinău. Prin aceasta se va sărbători 168 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, moment în care, pe ambele maluri ale Prutului, este marcată Ziua Culturii Naționale.
„Eminescu nu a fost doar un poet ci și savant, un gânditor, un om cu o viziune extrem de largă. Cum a diagnosticat Eminescu unele probleme, inclusiv pe cea a Basarabiei, nu a mai făcut-o nimeni. Cel mai mult în problema Basarabiei polemiza cu presa rusească. Sigur că îi punea la punct pentru că rușii și atunci ca și acum operau cu minciuni, cu falsuri, cu propagandă și vorbe goale. Articolele sale demonstrează românitatea Basarabiei. Este intransigent și motivat. Zice Eminescu: «Rusia voiește să ia Basarabia cu orice preț, noi nu punem niciun preț. Primind un preț, am vinde și noi nu vindem nimic. Românii care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător». Mai mult, Eminescu a înțeles importanța Basarabiei atât pentru statul român în devenire, modernizare, cât și importanța Basarabiei pentru cele două civilizații- răsăriteană și apuseană“, aprecia într-un interviu pentru Radio Chișinău, publicistul și scriitorul Vlad Pohilă.
Considerat un model de conștiință și rezistență umană și intelectuală, Vlad Pohilă s-a născut pe 6 aprilie 1953, în satul Putinești, raionul Florești. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea ziaristică (1975), cursuri de muzeistică și studiul artelor la Moscova (1976), este doctorat în lingvistică la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei (1983-1987).
A activat în calitate de ghid și interpret în turism, specializat pentru marile muzee de arte din Moscova și Sankt Petersburg (1975-1981), perioadă în care a studiat mai multe limbi romanice, slave și baltice, precum și culturile acestor popoare.
A participat, în 1989, la tipărirea primelor numere, în condiții de clandestinitate, a revistei Glasul (la Riga, Letonia, și la Vilnius, Lituania) – primul ziar în limba română apărut în stânga Prutului la sfârșitul anilor 80. În prima ediție a „Glasului“ a fost publicată „Doina“ lui Mihai Eminescu, considerată în RSSM, la acel moment, o creație antistatală. Tot aici, pentru prima dată s-a scris despre deportări și crimele regimului totalitar comunist.
Din 2003 până în prezent Vlad Pohilă este redactor-șef al revistei de biblioteconomie și științe ale informării BiblioPolis, editată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu“ Chișinău.
A editat mai multe lucrări legate de corectitudinea și promovarea limbii române. La sfârșitul anilor 80, majoritatea elevilor, profesorilor și părinților din Basarabia învățau a scrie în limba română cu grafie latină după cartea lui Vlad Pohilă „Să citim și să scriem cu litere latine“, editată la Chișinău în 1989.
În 2010, lui Vlad Pohilă i s-a conferit cea mai înaltă distincție de stat – „Ordinul Republicii“.
Cărți publicate: „Să citim, să scriem cu litere latine“, editura Lumina, Chișinău, 1989; „Grafia latină pentru toți“, editura Știința, Chișinău, 1990; „Și totuși, limba română“ (articole, eseuri, prefețe, recenzii), editura Prometeu, Chișinău, 2008; „Norme ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române“, Academia de Științe a R.S.S. Moldova; Ministerul științei și învățământului al R.S.S. Moldova (colectiv de autori, inclusiv V. Pohilă), editura Lumina, Chișinău, 1990. A tradus zeci de nuvele și poeme, precum și patru romane, din limbile rusă, poloneză, bulgară, cehă, estonă. A scris numeroase articole și eseuri despre clasicii literaturii române, despre limba și identitatea basarabenilor, despre situația presei în stânga Prutului.